Ce șanse au clauzele abuzive să fie eliminate pe precedent juridic din vară?

Clienții băncilor își pun mari speranțe în legătură cu clauzele abuzive din contractele semnate de ei, în sensul că se așteaptă ca, după ce modificările aduse Legii 193/2000 intră în vigoare, să beneficieze de principiul precedentului juridic, care funcționează în SUA. Deocamdată, aplicarea a fost amânată până în iulie. Deși proiectul de lege inițiat de ANPC prevede această practică pentru viitor, băncile și avocații care le reprezintă invocă scăpări majore ale legii, dar mai ales contradicție cu legislația în vigoare.

Modificările aduse Legii 193/2000 trebuia să intre în vigoare cu noul Cod de Procedură Civilă din 15 februarie, dar au fost amânate până în iulie. Acestea prevăd ca în cazul în care o clauză a fost dovedită în instanță ca având caracter abuziv să fie eliminată din toate contractele în care se regăsește.

Întrucât deciziile privind clauzele abuzive dictate de instanțele inferioare diferă foarte mult între ele, caracterul abuziv al clauzelor, conform legislației ce va intra în vigoare din vară, să fie decis de Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a se asigura aplicarea unitară a legii, consideră Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu.

„E util şi înţelept să găsim modalitatea de cuantificare, de stabilire a procedurilor în această chestiune. E util să găsim o modalitate unitară de decizie. Și poate ajungem ca decizia finală, de exemplu, să fie luată la nivelul celei mai înalte instanțe judecătorești din România. Că de asta se face o lege: ca să creeze reguli și excepții. Inclusiv posibilitatea apelului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Aveți un punct de vedere al meu personal. Nu e nici o problemă să ai o primă instanță la tribunal și, prin excepție de la regulă, să urci la Înalte Curte. De ce? Că dai o decizie care se aplică unui număr larg de cetățeni”, a declarat Bogdan Olteanu, în cadrul unui colocviu privind consecințele juridice generate de modificarea legii 193/2000.

Conform proiectului de lege, doar ANPC sau o asociație de consumatori au dreptul de a introduce în instanță o acțiune de invocare a caracterului abuziv al unei clauze, cu aplicabilitate generală ulterior, în toate contractele în care se regăsește. Acțiunea s-ar judeca întâi la Tribunal, apoi la Curtea de Apel.

Băncile cer însă posibilitatea de a se merge până la Curtea supremă, argumentând că o astfel de decizie excepțională (privind caracterul abuziv al unei clauze pentru toate contractele care o conțin) necesită un complet excepțional, așa cum este cel al Înaltei Curți, care este compus din președintele acesteia, președinții tuturor secțiilor, precum și alți 20 de specialiști.

ANPC abia așteaptă să elimine clauzele abuzive pe precedent juridic

Reprezentanții ANPC, cei care au inițiat proiectul de lege, spun, prin vocea directorului Mihail Meiu, că din iulie vor putea obține în instanță scoaterea clauzelor abuzive din toate contractele în care acestea se regăsesc, chiar și din cele deja semnate. În opinia lui Meiu, o clauză este abuzivă dacă clientul nu a avut posibilitatea negocierii acesteia sau clauza a introdus posibilitatea unor modificări netransparente în cadrul contractului, în mod unilateral.

“Băncile sunt preocupate să demonstreze că au oferit posibilitatea de negociere, în loc să se întrebe cum să elimine acea clauză. Băncile ar trebuie să ofere nu bani, ci soluții. Ar trebui să caute vinovații în interior, nu în afară”, a spus Meiu.

Totuși, cadrul legal privind clauzele abuzive ar putea suferi modificări radicale până la intrarea în vigoare, așa cum s-a întâmplat în trecut și cu Ordonanța 50. Și asta pentru că, în ambele cazuri, se pare că inițiatorii au ignorat impactul unor asemenea măsuri și au acționat de o factură populistă, spun specialiștii în drept care reprezintă băncile.

Contradicție între articole de lege

“Am fost provocată de enormitatea rezultatului acestei legiuiri. M-am întrebat dacă legiuitorul nostru a valorificat corect toată jurisprudența, pentru că în legea privind tehnica de redactare și emitere a actelor administrative, cercetarea jurisprudenței este obligatorie (Legea 24/2000). M-am întrebat dacă autorul inițiativei legislative și apoi legiuitorul și-a pus problema verificării jurisprudenței și apoi a doctrinei și a dreptului comparat. Și mi-am dat seama că nu. Că a fost făcut acest demers de completare/modificare a Legii 193 cumva, cum ne-am obișnuit, din păcate, în ultimul timp, populist”, a spus avocata Ana Diculescu Șova, de la NNDKP.

Potrivit ei, “ANPC trebuie să facă efortul, în următoarele luni, de a înțelege că Articolele 12 și 13, așa cum sunt ele acum în Legea 193, sunt antinomice (contradictorii) în mod real cu Art. 5 din Codul de Procedură Civilă abia intrat în vigoare”. Art. 5 prevede că: “este interzis judecătorului să stabilească dispoziții general obligatorii prin hotărârile pe care le pronunță în cauzele care îi sunt supuse judecății”.

“Rezultatul final al aplicării acestor texte așa cum sunt acum ar însemna că o hotărâre judecătorească dintr-un caz între A și B să aibă caracter reglementar (general). Să fie opozabil tuturor. Inacceptabil. Curtea Constituțională ar trebui să fie confruntată cu antinomia și sunt convinsă că ar constata-o și ar obliga la înlăturarea ei”, a adăugat Diculescu.

Completarea legii se regăsește deja în legislație

Potrivit lui Diculescu, inspirația proiectului de lege vine din Directiva 22, care de fapt este deja transpusă în Dreptul intern, dar “insuficient cunoscută de legiuitorul care și-a permis să modifice/completeze Legea 193 așa cum a făcut-o”. Este vorba de Hotărârea de Guvern 1553/2004.

Diculescu spune că dacă legiuitorul ar fi urmărit principiul dreptului comparat ar fi găsit că în Franța, care are Dreptul cel mai apropiat de al nostru, un judecător se poate pronunța asupra caracterului reglementar, doar în anumite condiții, pe contractele cadru, iar efectele vor fi doar pe viitor.

Totodată, Diculescu a subliniat faptul că soluțiile date în primele două grade de jurisdicție au fost date, în majoritatea lor în favoarea consumatorilor, fără a se socoti vreo clipă direcțiile juridice date de Curtea Supremă de Justiție în majoritatea cazurilor.

Rămâne de văzut dacă proiectul de lege privind clauzele abuzive va suferi modificări substanțiale, băncile avertizând deja autoritățile, printr-o scrisoare secretă, că riscă să piardă milioane de euro în urma intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă.