România , tara care ar trebui desfintata. / “First they ignore you, then they laugh at you, then they fight you, then you win” Mahatma Gandhi

Posts tagged ‘România , tara care ar trebui desfintata.’

A fost criza financiară o schemă Ponzi?


Criza financiară izbucnită în 2008 poate fi asemănată cu o schemă Ponzi, o escrocherie financiară gen Madoff (sau FNI şi Caritas în variantă autohtonă), este concluzia, puţin şocantă poate, a economistului american Paul Krugman, laureat al premiului Nobel.
Schema frauduloasă Ponzi, după numele escrocului italian cu acelaşi nume de la începutul secolului trecut, presupune amăgirea investitorilor cu returnarea unor câştiguri rapide mult mai mari decât cele obişnuite de pe piaţă, dar care erau plătite nu din profituri obţinute real prin diverse investiţii ci chiar din banii aceloraşi investitori, cu condiţia ca numărul acestora să crească permanent. O astfel de „roată” este, fireşte, destinată eşecului, întrucat plăţile ce trebuie făcute investitorilor ajung la un moment dat să depăşească încasările.
Cum a funcţionat schema Ponzi în sistemul financiar? Expansiunea puternică a băncilor, care s-au întrecut în a acorda credite, a determinat o continuă apreciere a valorii activelor, principalul element de atracţie a investitorilor, care a ascuns astfel riscurile reale: unul dintre exemple este faptul că bula imobiliară a mascat riscul creditelor tip subprime din SUA. Mai devreme sau mai târziu, un astfel de balon se va desumfla, la fel ca într-o schemă Ponzi, şi totul se va prăbuşi.
De fapt, chiar Bob Shille, în celebra carte „Irrational Exuberance” a subliniat că un balon (bubble) este, de fapt, o schemă Ponzi, care nu necesită un act de fraudă deliberat însă are aceleaşi consecinţe.
Ce s-a întâmplat în perioada dintre 1980 şi 2008? În locul unui sistem financiar în care profiturile au fost realizate în lipsa competiţiei, a apărut un sistem în care profiturile s-au creat prin dezinformare şi percepţii greşite.
Inovaţia financiară a creat active, în special obligaţiuni garantate cu active (asset-backed securities), care au fost considerate multă vreme, în mod gresiv, ca fiind sigure şi evaluate ca atare. Astfel a operat sistemul financiar: s-a împrumutat ieftin pe baza respectivelor obligaţiuni considerate sigure şi a investit câştigurile în active care păreau să aducă randamente ridicate, ceea ce nu se întâmpla în realitate. Aşadar o uriaşă, neintenţionată (chiar dacă nu în intregime, totuşi) schemă Ponzi, care în final a clacat. Iar fără o reformă radicală, se va întâmpla din nou, consideră Krugman.
Acesta face şi o asociere cu problema pesos-ului mexican din anii 70, când respectiva monedă avea un curs fix faţă de dolar, însă dobânda titlurilor de stat mexicane era mult mai mare decât a celor americane, întrucât investitorii considerau că există un risc de depreciere, cu toate că probabilitatea era destul de redusă.
Astfel că investitorii puteau obţine uşor câştiguri aparent sigure: împrumutau dolari cu dobânzi mici, îi schimbau în pesos şi cumpărau obligaţiuni mexicane. La scadenţă, încasau profitul în pesos, îl schimbau în dolari la aceeaşi valoare, cursul fiind fix, şi astfel obţineau un profit garantat.
Cu toate acestea, la un moment dat moneda mexicană a fost lăsată sa floteze liber faţă de dolar şi a urmat o inevitabilă depreciere.
Anunțuri

Yes, of course, mister President!


Ia şi scrie acolo, Boc, cum îţi spun eu. Vreau 3 oameni numiţi de mine direct în CSM, Consiliul Superior al Magistraturii, ca să înţelegi şi tu despre ce vorbesc, da? Vreau să scrie negru pe alb în Constituţie că dacă revoci şi numeşti un nou ministru trebuie să mă întrebi mai întâi pe mine dacă sunt de acord, să nu mai păţesc ca pe vremea lui Tăriceanu când îşi punea ce miniştri voia el. De acord?

De acord, domnu preşedinte, dar eu oricum i-am pus doar pe cei pe care mi i-aţi dat dumneavoastră pe listă… Da, Emile, dar tu azi eşti, mâine cine ştie. Nu vreau să mai am surprize cu vreunul pe care-l pun prim ministru şi după aia şi-o ia în cap.

Aşa… Mai vreau să nu pot fi suspendat de Parlament, să fie clar scris acolo, decât dacă e de acord şi Curtea. Cu ăştia de la Curte, Curtea Constituţională, ca să înţelegi şi tu despre ce vorbesc, mă descurc eu. M-am descurcat eu cu mogulii, ai văzut doar ce i-am ciuruit, n-o să mă descurc cu nouă boşorogi? Sigur, dom preşedinte, boşorogi, că altfel nici nu pot să le zic nici eu, dacă aşa le ziceţi dumneavoastră, să trăiţi!

A, să nu uit, bagă acolo la suspendare, dacă Doamne fereşte se-ntâmplă, să fie clar că intermaru n-are voie să schimbe guvernul. Şi să nu te pună dracu să te-atingi de articolul ăla care îmi dă voie să numesc ce premier vreau eu, indiferent ce majoritate se face în Parlament. Da, dar ştiţi, acolo, articolul ală e cam ambiguu, ca să mă exprim aşa, mai elevat, cum îi place lu domnu Patapievici. Adică tot cu scandal, ca şi până acum? Da, cu scandal Bocule, cu scandal, că doar nu vrei să mă plictisesc pe-aici pe la Cotroceni.

Să trăiţi, cu scandal să fie, domnu preşedinte, cu scandal! Buun…. Şi la chestia aia cu numărul de parlamentari şi cu unicameralul rămâne cum a zis poporul. 300, maxim. Maxim, am zis! Şi o singură cameră. Camera Reprezentanţilor să-i zici, aşa ca la licuriciu ăla mare, să vadă şi el că ne ţinem de cuvânt cu parteneriatul ăla strategic. El ne-a dat scut noi le luăm numele de la cameră. Yes, of course, mister President!

Udrea: „Ţara asta are nevoie de o dictatură luminată”


Ministrul Dezvoltării şi Turismului Elena Udrea a afirmat, miercuri, într-o emisiune televizată, că România mai are nevoie „de o dictatură luminată”, în contextul unei discuţii despre înţelegerile dintre fostele state comuniste pentru promovarea reciprocă a turismului.
Elena Udrea

„Atunci nu era o piaţă liberă, acum este greu să mai semnezi la nivel de stat, de guverne, înţelegeri prin care turiştii să fie trimiţi forţat să-şi petreacă vacanţele în România”, a spus Elena Udrea, întrebată de moderatorul emisiunii Naşul dacă Ministerul Turismului nu mai poate încheia înţelegeri cu alte state ca să aducă turişti în România, aşa cum turiştii sovietici veneau înainte de Revoluţie în ţara noastră.
La sugestia moderatorului de a căuta o dictatură cu care să se încheie un astfel de acord, Elea Udrea a replicat: „O dictatură luminată, ştiţi, mai zic eu aşa, din când în când că ţara asta mai are nevoie de o dictatură luminată„.

Udrea a arătat că o ţară interesată de încheierea unui acord cu România este China, pentru a facilita accesul turiştilor chinezi în ţara noastră.

Guvernul american ne-a gasit de fraieri pentru programul „Rabla“ la avioanele de lupta F16


Aparatele de lupta second-hand pe care le va cumpara Romania vor costa in final mai mult decat cele noi pe care le-au achizitionat polonezii.  Pentru mentenanta si pregatirea pilotilor trebuie sa achitam un miliard de euro.  Costul total va depasi doua miliarde de euro

Odata cu decizia guvernului american de a amplasa elemente ale scutului antiracheta in tara noastra s-a hotarat ca licitatia organizata de Ministerul Apararii pentru achizitia de avioane de lupta sa se incheie cu un castigator american: F16 aflat in uz, asa cum cotidianul „Financiarul” a scris in editia din 4 martie a.c. Urmeaza ca Pentagonul sa ceara la inceputul lunii viitoare acordul Congresului pentru a vinde Romaniei aparate in valoare de peste un miliard de dolari.

La inceputul lunii aprilie, Agentia de Cooperare in Domeniul Securitatii si Apa­rarii din cadrul Pentagonului va inainta documentatia necesara pentru aprobarea de catre Congres a vanzarii de armament catre Romania. De data aceasta, subiectul cererii este vanzarea a 24 de avioane mili­tare F16 aflate in uz, tranzactie estimata de specialisti la peste un miliard de dolari. Dar asta este doar prima parte a afacerii pentru ca, pentru a respecta conditiile impuse in Caietul de Sarcini de partea romana, aparatele vor trebui imbuna­ta­tite, ceea ce inseamna alte cheltuieli pentru Ministerul Apararii.

Aparatele, despre care se spune ca sunt folosite de Garda Nationala din SUA, vor sosi anul viitor, daca Parla­men­tul roman si Con­gresul american vor aproba tran­zac­tia. Vestea buna este ca la pachet cu F16 vine si promisiunea ca Romania va fi ad­misa peste 10 ani sa cumpere avioane de ultima generatie, adica aparate F35 in­vizibile. Vestea proasta este ca dupa recep­tia avioanelor care ne sunt livrate cu titlu gratuit va trebui sa le punem motoare noi. Or, potrivit unor specialisti militari, moto­rul, impreuna cu infrastructura aferenta, reprezinta aproape jumatate din valoarea avionului. Acest punct de vedere a fost confirmat si de Teodor Melescanu, prese­dintele Comisiei de aparare din Senat, care a declarat la un post de televiziune ca avioanele vor avea nevoie de motoare noi.

Lockheed Martin se arata dispusa

Intrebati fiind daca pregatesc vanza­rea celor 24 de avioane F16 ca rasplata pentru instalarea elementelor din scutul antiracheta pe teritoriul tarii noastre, americanii de la Lockheed Martin s-au eschivat spunand: „In conditiile in care atat instalarea scutului antiracheta in Romania, cat si contractul multirol pentru Fortele Aeriene sunt discutate si negociate intre Guvernul SUA si cel al Romaniei, Ambasada Statelor Unite la Bucuresti este mai in masura sa ofere aceste raspun­suri”. Dar asta nu i-a impie­dicat sa afirme ca sunt pregatiti sa ne dea apa­ra­tele: „Lock­heed Mar­tin are o istorie inde­lun­gata in ceea ce priveste crea­rea si dez­vol­tar­ea unor parteneriate globale puternice. Daca Guvernul Romaniei va decide sa isi modernizeze efectivele in domenii in care Guvernul SUA considera potrivita contri­butia Lockheed Martin, compania este pregatita sa faca acest lucru”.

O componenta foarte importanta din achizitia de avioane de lupta care vor inlo­cui batranele MiG 21 LanceR (care urmea­za sa iasa din uz, treptat, de anul viitor si pana in 2013) este asa-numitul contract de offset. Prin acest contract, vanzatorul se obliga sa aduca beneficiarului (in acest caz Romaniei) contracte militare si civile care sa genereze venituri egale cu costul tran­zactiei. In acest domeniu, Lockheed Mar­tin este foarte secretoasa: „In ceea ce pri­veste offsetul, avand in vedere ca trans­ferul de tehnologie F16 in uz catre Guver­nul Romaniei este facilitat de Guvernul SUA, va rugam sa va adresati reprezen­tan­tilor acestuia pentru informatii specifice”.

A doua petitie la Congres

Solicitarea adresata Congresului de a aviza tranzactia nu este prima de acest fel. Acum doi ani, Pentagonul a anuntat ca a informat Congresul american cu privire la posibilitatea de a vinde Romaniei 24 de avioane noi de lupta Lockheed Martin Corp F16 si echipamente aferente, impre­una cu alte 24 de avioane F16 din generatii ante­ri­oare care necesita imbunatatiri. Con­tractul era evaluat atunci la 4,5 mili­arde de dolari.

Pe site-ul oficial al Agentiei de Coo­perare in Domeniul Securitatii si Apararii (Defense Security Cooperation Agency), institutie care supervizeaza vanzarile exter­ne de arme, erau anuntate printre prin­cipalii contractanti pentru aceasta van­zare companiile: Lockheed Martin, Boeing Co, BAE Systems Plc, Raytheon Co, Northrop Grumman Corp, Pratt&Whit­ney – unitate a United Tech­nologies Corp, General Electric Co, Goo­d­rich Corp si L-3 Communications Holdings Inc.

Potrivit reglementarilor americane, Congresul are la dispozitie 30 de zile pentru a bloca vanzarea, insa actiunile de acest tip sunt foarte rare.

Reprezentantii Ministerului Apararii spun ca acest anunt nu este echivalent cu parafarea contractului. „Anuntul facut de Pentagon se inscrie intr-o practica nor­mala in Statele Unite. De fiecare data cand vor sa incheie un contract militar de o asemenea amploare oficialii de la Penta­gon trebuie sa informeze Congresul. Este un pas important care trebuie facut ina­inte de a se inscrie la o astfel de licita­tie”, ne-au declarat surse militare.

Lectie De Patriotism


Pachet de salvare economica!!!

Sa presupunem ca… Guvernul acorda fiecaruia din noi cam 100.000 de roni.

– daca cheltuim acesti bani prin hypermarketuri, ei vor ajunge in China;
– daca cumparam benzina, vor ajunge la Arabi;
– daca cumparam calculatoare, vor ajunge in India si Hong Kong;
– daca cumparam fructe si legume, vor ajunge in Turcia, Spania, Italia, Egipt sau Iran;
– daca cumparam autoturisme mici si economice, vor ajunge in Japonia sau Germania;
– daca cumparam unul din multele gadgeturi electronice, vor ajunge in Taiwan, si nu vor ajuta cu nimic economia româna.
Singura posibilitate de a pastra acesti bani acasa in Romania, este de a-i cheltui pe curve, gustosul vin românesc sau pe tuica, deoarece acestea sunt garantat produse autohtone.

500.000 de români vor plăti taxă pentru terenul necultivat


În momentul de faţă circa 2 milioane de hectare de terenuri agricole sunt necultivate, adică 20% din suprafaţa arabilă totală

Aproximativ 500.000 de persoane riscă să plătească în acest an penalităţi pentru că deţin circa 2 milioane hectare de terenuri agricole pe care nu le lucrează. Cifra reprezintă aproximativ 20% din suprafaţa arabilă a ţării noastre. Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a anunţat că este un susţinător al ideii de impozitare suplimentară a celor care nu lucrează suprafeţele agricole. „Sunt susţinătorul ideii de penalizare a celor care au terenuri agricole, însă nu le folosesc. Eu sunt un partizan al impozitării terenurilor agricole şi o penalitate pentru cei care nu exploatează terenurile agricole ar putea să apară. Din punctul meu de vedere, este binevenită”, a declarat Vlădescu. Acesta nu a avansat un cuantum al acestui nou bir. Ideea însă nu este nouă, fiind menţionată în vara anului trecut şi de preşedintele Traian Băsescu, care a declarat că subvenţiile trebuie primite doar de către agricultorii care îşi cultivă terenul, iar cei care îl păstrează nelucrat, „în interes speculativ”, ar trebui să plătească taxe şi penalităţi.

„În UE nu există terenuri nelucrate”

Printre statele unde în această perioadă se discută despre impozitarea terenurilor lăsate pârloagă se numără şi Armenia, unde Parlamentul dezbate o lege privind introducerea de noi taxe, printre care şi cea pe terenurile nelucrate, potrivit agenţiei de presă Arminfo.

Întrebaţi dacă în UE există o taxă pentru suprafeţele agricole nelucrate, reprezentanţii Ministerului Agriculturii au răspuns că acolo nu există terenuri pârloagă. „În UE nu există terenuri nelucrate. În UE se preţuieşte fiecare palmă de teren. La un moment dat exista obligaţia ca, pe o anumită perioadă (de maximum trei ani – n. red.), să se lase terenul nelucrat, pentru a se reface din punct de vedere al calităţii. Odată cu criza, nu mai există această obligativitate”, a declarat  secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu.

La rândul său, Ştefan Nicolae, preşedintele sindicatului Agrostar, consideră că aplicarea de penalizări va duce la multe dezbateri. „Impozitarea terenurilor nelucrate trebuie dublată de alte măsuri, precum neaccizarea motorinei. Trebuie avut însă în vedere că există şi persoane în vârstă care nu sunt de vină că nu-şi pot lucra terenul”, a spus Nicolae.

Potrivit calculelor , în acest an circa 200 de milioane euro reprezintă suma subvenţiilor pe care le vor încasa cele 500.000 de persoane ce deţin suprafeţe nelucrate. În 2010, producătorii agricoli vor primi plăţi pe hectar de circa 81 euro de la UE şi restul până la 110 euro de la bugetul de stat. În prezent, proprietarii de terenuri agricole plătesc la primării un impozit anual cuprins între 36 de lei şi 43 lei pe hectar.

Statul vrea muzică gratis


PROTEST. O propunere de lege care exceptează statul de la plata drepturilor de autor îi sperie pe artiştii din România.

Dacă statul român ar înceta să-şi plătească datoriile din drepturi de autor, aşa cum sugerează un proiect de lege propus de mai mulţi deputaţi PDL, care a trecut deja de Senat, numărul concertelor gratuite în aer liber şi al petrecerilor organizate de primării sau de alte autorităţi publice s-ar reduce simţitor. Proiectul de lege prevede că statul să nu mai plătească drepturile de autor pentru concertele în aer liber organizate de primării sau alte instituţii publice.

În afară de prejudiciile care li s-ar aduce compozitorilor, statul ar instaura în felul acesta un mediu necompetitiv, în care ar profita de concurenţa neloială la care ar fi supus mediul privat. „Acum, 80% dintre spectacolele susţinute în România sunt gratuite şi pică sub incidenţa acestei legi. Astfel, compozitorii români, dar şi cei străini pot interzice statului utilizarea operelor lor muzicale atâta timp cât nu vor mai primi bani din drepturi de autor”, a explicat, ieri, Dinu Ţurcanu, consilier juridic, care s-a alăturat compozitorilor ce au dorit să protesteze în cadrul unei conferinţe organizate de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA).

Proiectul legislativ se află, până astăzi, în discuţie la Comisia de cultură de la Camera Deputaţilor, care va lua decizia finală. „Această lege, dacă va fi adoptată, va avea consecinţe extrem de nefavorabile faţă de ceea ce înseamnă actul artistic în această ţară”, este de părere Adrian Iorgulescu, preşedintele UCMR-ADA.

„Vanghelioanele”, în pericol

Legea nu îi va afecta, însă, numai pe compozitorii români, ci şi pe cei străini, care îşi vând drepturile de autor în România. „În ultimii ani, foarte mulţi artişti străini au fost invitaţi la spectacole organizate de primării. De exemplu, «Vanghelioanele» lui Marian Vanghelie, unde au cântat artişti ca Toto Cutugno ori Boney M.

În contractul pe care îl semnează pentru un astfel de concert sunt prevăzute şi drepturile de autor, pe care organizatorul trebuie să le plătească compozitorilor pentru melodiile pe care le interpretează artiştii. În cazul în care compozitorii respectivi nu ar mai primi drepturile de autor care li se cuvin, ar putea interzice difuzarea pieselor lor în România”, adaugă Ţurcanu.

Deputatul PDL Mihaela Şandru, unul dintre cei zece semnatari ai proiectului de lege, spune că „a fost o neînţelegere”, însă reprezentanţii UCMR-ADA susţin că legea apare scrisă alb pe negru şi nu pot exista urme de neînţelegeri. Reprezentanţii UCMR-ADA afirmă că în nicio altă ţară din Europa nu există o astfel de exceptare a statului de la plata drepturilor de autor. „Este o măsură aberantă. Nimeni nu s-a gândit mai mult de lungul nasului la ce s-ar putea întâmpla dacă s-ar adopta o asemenea lege, este o măsură tipic românească”, crede Ţurcanu.

„Sper că e o glumă! Au nevoie de noi în campanii”

Această măsură este exagerată, susţin reprezentanţii UCMRADA, care spun că există posibilitatea ca instituţiile străine care se ocupă de colectarea banilor din drepturile de autor de la UCMRADA (aproximativ 19 milioane de euro au plecat anul trecut numai către America) să desfacă prezentele contracte, astfel încât posturile de radio şi televiziune, case de discuri sau operatori prin cablu nu vor mai putea să difuzeze repertoriul muzical mondial.

Asta pentru că utilizatorii români difuzează muzică străină în baza autorizaţiilor date de UCMR-ADA, auto riza ţii specificate în urma contractelor încheiate între UCMR-ADA şi organismele străine de gestiune. Laurenţiu Duţă, unul dintre cei 6.500 de compozitori afiliaţi la UCMR-ADA, spune că o astfel de măsură poate fi luată numai de oameni „care nu iubesc muzica”.

„În străinătate, la orice eveniment se plătesc drepturile de autor. Trupa este invitată pentru că piesele sunt nişte hituri şi lumea vrea să le audă. Chiar dacă autorul nu este pe scenă, el este prezent prin creaţia sa, prin geniul său”, crede Duţă. Solistul formaţiei Trei Sud Est adaugă: „Sper totuşi că este o glumă, până la urmă şi ei au nevoie de noi în campaniile electorale”.

Nor de etichete