România , tara care ar trebui desfintata. / “First they ignore you, then they laugh at you, then they fight you, then you win” Mahatma Gandhi

Posts tagged ‘Bulgaria’

România va fi monitorizată pe mai departe


Reuniţi la Bruxelles, miniştrii de Externe din ţările Uniunii Europene au hotărît ca România şi Bulgaria să fie pe mai departe monitorizate.

Ministrul de externe al României, Cristian Diaconescu, a prezentat concluziile reuniunii (CAGRE) ca pe o mică victorie diplomatică. Potrivit interpretării sale „Consiliul a validat, practic, recomandarea de a nu se aplica clauza de salvgardare“. „Totodată, a mai spus ministrul, citat de agenţia Mediafax, s-a eliminat posibilitatea conectării Mecanismului de Cooperare şi Verificare cu problema fondurilor sau a aderării la spaţiul Schengen“.

În realitate clauza de salvgardare ar fi putut fi activată numai în primii 3 ani de la aderare, aşa încît din acest punct de vedere România nu a obţinut nimic. E adevărat însă că au existat şi propuneri de instituire a unor sancţiuni mai severe, aşa cum a fost aceea formulată de Guvernul Olandei şi care solicita tăierea fondurilor nerambursabile sau blocarea accesului în Spaţiul Schengen. Dar ministrul de externe, Cristian Diaconescu, a admis la rîndul său că nu este deloc exclus ca peste o perioadă de timp, dacă România nu va face progrese, aceste propuneri să revină în centrul atenţiei. România a obţinut aşadar cel mult un nou răgaz.

De fapt Consiliul miniştrilor de externe a validat integral concluziile severe din ultimul Raport al CE, apreciind la rîndul său că: „Schimbările pozitive s-au produs cu intermitenţe şi nu au reuşit să producă efecte practice pentru cetăţenii din România. Ar fi necesar, de aceea, un larg consens politic care să permită sistemului judiciar să lucreze în mod eficient şi independent şi care să consolideze lupta împotriva corupţiei“.

În consecinţă, Consiliul solicită României şi Bulgariei „să-şi intensifice eforturile pentru a face progrese tangibile mai ales în domeniile puse în evidenţă de rapoartele Comisiei Europene“. Iar concluziile sînt lipsite de echivoc: „Amintind faptul că se împlinesc 3 ani de la instituirea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, Consiliul reţine că acesta s-a dovedit un instrument adecvat şi propune menţinerea lui în vigoare atîta timp cît este necesar pentru obţinerea rezultatelor aşteptate. “

Înainte de alegerile parlamentare din toamna anului trecut partidele au anunţat că una din priorităţile lor va fi ridicarea mecanismului de monitorizare, pe care l-au apreciat, la unison, ca fiind umilitor pentru România. Acum însă, după aproape un an, politicienii par împăcaţi cu situaţia şi salută ca pe o victorie faptul că nu s-a întîmplat mai rău.

Anunțuri

State membre UE cer sancţiuni mai dure pentru Bulgaria şi România


Un grup de state membre ale Uniunii Europene insistă pe impunerea unor sancţiuni mai serioase Bulgariei şi României, în legătură cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare din domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne, relatează agenţia Focus News, în pagina electronică.

Discuţii intense privind impunerea de sancţiuni faţă de aceste două state au avut loc în cadrul Uniunii Europene, a declarat ministrul bulgar al Afacerilor Externe, Rumyana Jeleva, într-o conferinţă de presă, în urma unei şedinţe a Guvernului.

„Trebuie să-i convingem, prin determinarea noastră, că noul Guvern a luat măsuri concrete pentru a ajunge la anumite rezultate, astfel încât să nu fie impuse noi sancţiuni”, a spus ea.

Anterior, Focus News relata că, în opinia Ministerului olandez al Afacerilor Externe, România şi Bulgaria încă depun prea puţine eforturi în lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate, iar managementul fondurilor europene continuă să fie slab.

Guvernul olandez va continua să făcă presiuni la nivel european, pentru ameliorarea situaţiei în ambele ţări, cele mai noi membre ale Uniunii Europene. În cazul în care nu se vor înregistra ameliorări, acest lucru va avea consecinţe atât asupra transferului de fonduri europene către cele două ţări, cât şi asupra accesului lor în zona Schengen.

AFARA CU GUNOAIELE DE ROMANI SI BULGARI DIN UE !!!!

Bulgarii e mai buni


Madonna nu a mai vomitat in Bulgaria aceleasi invataturi cabalistite anti-discriminare ca si in Romania.

De ce ar putea Bulgaria să adopte euro înaintea României


Vecinii de la sud de Dunăre au terminat anul 2008 cu un surplus bugetar de 3% din PIB, în timp ce, în România, deficitul a fost de 5,2%

Puterea şi opoziţia din România se ceartă „filosofic” pe tema existenţei sau non-existenţei, în Fondul de Dezvoltare, a rezervelor băneşti acumulate, în anii trecuţi, din privatizări. Prin comparaţie, Trezoreria Bulgariei a intrat în 2009 cu rezerve fiscale certe, provenite din surplusurile bugetare ale anilor anteriori şi echivalente cu aproape 15% din PIB. De pe această poziţie, ţara vecină îşi permite să amâne perspectiva încheierii unui acord cu FMI pentru anul viitor. Mai mult, bulgarii au anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, că, în noiembrie anul acesta, intenţionează să ceară aderarea la Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM-2) – anticamera adoptării monedei unice europene.
România i s-ar putea alătura de-abia în 2012, şi doar cu condiţia „implementării credibile a acordului cu FMI”. În concluzie, leva bulgărească are toate şansele să se transforme în euro înaintea leului românesc.

UPDATE: Bulgaria ar putea adopta moneda unică europeană în 2012-2013
Bulgaria ar putea adopta moneda unică europeană în ultimul an al mandatului noului guvern de la Sofia, mandat care expiră în 2013, a declarat ministrul bulgar de Finanţe, Simeon Djankov, într-un interviu acordat cotidianului 24 Chasa, citat de Reuters. Anterior, Djankov declarase că Bulgaria vrea să aplice pentru intrarea în ERM-2 – anticamera zonei euro – în noiembrie anul acesta. Economia Bulgariei va întruni toate criteriile oficiale pentru a adera la zona euro până la sfârşitul acestui an, a mai spus Djankov, subliniind că cel mai important este ca guvernul să evite adâncirea deficitului bugetar la peste 3% din PIB. „Suntem în prezent la 2,2-2,5%. Dacă deficitul depăşeşte 3%, vom amâna aderarea la zona euro cu încă doi ani”, a explicat ministrul.
Noul guvern bulgar a stabilit, în prima sa şedinţă, desfăşurată săptămâna trecută, că Bulgaria trebuie să finanţeze un deficit bugetar de 2,5 miliarde leva (aproximativ 1,3 miliarde euro), faţă de două miliarde leva, cât prevedeau estimările iniţiale. Potrivit lui Djankov, guvernul speră să acopere jumătate din deficit prin reducerea cheltuielilor administrative. Ultimele estimări ale agenţiei de rating Fitch, din aprilie anul acesta, arătau că, cel mai probabil, România şi Bulgaria vor adera la zona euro împreună, în 2015.

„Situaţiile fiscale ale Bulgariei şi României sunt ambele în curs de deteriorare, din cauza declinului veniturilor bugetare, provocat de restrângerea bazei taxabile”, se arată într-un raport recent, elaborat de economiştii Citi şi intitulat „O privire macroeconomică asupra României şi Bulgariei – povestea a două ajustări”. Cu toate acestea, arată autorii raportului, condiţiile iniţiale ale celor două ţări, anterior crizei, erau în mod fundamental diferite.

Economisire versus risipă
„Bulgaria a reuşit să păstreze un control strâns asupra cheltuielilor bugetare în perioada de avânt economic de dinainte de declanşarea crizei. În acest fel, Bulgaria a acumulat un surplus semnificativ şi a ajuns la un nivel confortabil al rezervelor fiscale. Balanţa fiscală a înregistrat un excedent de circa 3% din PIB în 2008, în timp ce totalul rezervelor fiscale acumulate se cifra, la finalul anului trecut, la aproximativ 14,8% din PIB”, se spune în raportul Citigroup.
„Situaţia cheltuielilor bugetare ale României a evoluat în total contrast cu cea a Bulgariei. Acestea au avansat rapid în perioada de boom, fiind finanţate fără mare dificultate, graţie veniturilor în creştere furnizate de o economie supraîncălzită. În aceste condiţii, recesiunea abruptă şi politica fiscală laxă, cauzată de alegerile de anul trecut, au produs un deficit de 5,2% din PIB în 2008”, notează analiştii Citi.
Mai mult, spun aceştia, procesul de dezinflaţie din Bulgaria pare bazat pe fundamente mai solide decât cel din România, în special din cauză că „Bulgaria a urmat o politică fiscală mai prudentă, în comparaţie cu evoluţia prociclică înregistrată de această politică în România”. Potrivit unui raport anterior al Citi, din februarie 2009, la sfârşitul anului trecut, „marja de siguranţă” financiară a Bulgariei, reprezentând suma rezervelor internaţionale ale ţării, la care se adaugă rezervele fiscale în monedă naţională, se situa la nivelul de circa 48% din PIB.

Cu FMI şi fără FMI
Un împrumut de la FMI nu este o „prioritate imediată” pentru Bulgaria, un posibil acord de credit putând fi încheiat în 2010, a declarat, săptămâna trecută, ministrul de finanţe de la Sofia, Simeon Djankov, la instalarea sa în funcţie. Guvernul noului premier, Boiko Borissov, ar putea încerca, totuşi, să obţină un împrumut în 2010, a adăugat el, precizând că statul va avea ca obiectiv un buget echilibrat sau chiar un uşor excedent. „Vom invita FMI să prezinte un punct de vedere privind bugetul, ceea ce ne va permite să putem cere asistenţă pentru bugetul pe anul 2010. În acest moment nu este necesar”, a spus Djankov.
Poziţia lui Djankov este confirmată şi de raportul Citi. Acesta arată că, în ceea ce priveşte Bulgaria, o eventuală încheiere a unui program de finanţare cu FMI ar fi o strategie prudentă în contextul incertitudinilor actuale. Dar, se precizează în raport, estimările Citi privind necesarul de finanţare externă al vecinilor de la sud de Dunăre nu indică o nevoie urgentă pentru un astfel de acord.
De altfel, Bulgaria pare să se orienteze către alte surse de finanţare, după declaraţiile aceluiaşi Djankov. „Dacă pieţele internaţionale se vor calma, Bulgaria ar putea ieşi cu o emisiune de eurobonduri în următoarele nouă luni”, a spus Djankov, adăugând că suma împrumutată va depinde de nivelul deficitului bugetar. Guvernul bulgar are în vedere, pentru anul acesta, tăierea cu 15% a tuturor costurilor administrative finanţate de la buget, măsură care ar duce la economisirea a 1,2 miliarde leva (peste 613 milioane euro).

Flotare controlată sau consiliu monetar?
Analiştii Citi mai argumentează că ajustările deficitelor externe ale României şi Bulgariei nu vor avea ritmuri similare, întrucât cele două state au regimuri diferite în ceea ce priveşte cursul de schimb şi pentru că natura corecţiei depinde de gradul de supraîncălzire a economiilor şi al sustenabilităţii cursului de schimb real înainte de debutul crizei. Moneda naţională a Bulgariei este legată de euro la un curs fix, de 1,9558/euro.
„România poate utiliza moneda pentru a absorbi şocurile, ceea ce ar trebui, în principiu, să ajute la evitarea unei ajustări costisitoare şi prelungite. Pe de altă parte, Bulgaria, care nu are luxul de a utiliza rata de schimb valutar, va trece probabil printr-o ajustare mai graduală, care  va avea loc prin schimbări la nivelul preţurilor şi salariilor locale”, se menţionează în raport.
Analiştii precizează că, potrivit teoriei economice tradiţionale, dacă un şoc este în principal generat de economia reală, atunci este mai avantajos regimul de schimb valutar variabil. „Totuşi, în cazul crizei actuale, şocurile au venit în mare parte prin contul de capital şi conţin, prin urmare, atât elemente reale, cât şi nominale. Astfel, este dificil să elaborezi un argument în favoarea unuia dintre regimurile de schimb valutar din cele două state”, consideră analiştii băncii.

Mai aproape de euro
Bulgaria va aplica, în luna noiembrie, pentru introducerea monedei naţionale, leva, în Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM-2), premergător aderării la euro, a declarat, la finalul săptămânii trecute, ministrul de finanţe bulgar, Simeon Djankov, citat de Bloomberg. „Am început deja să pregătim documentaţia necesară petru a cere intrarea în ERM-2 în noiembrie. Există o mare incertitudine legată de cum evoluează criza financiară în regiune. Asta nu afectează cererea noastră, dar ar putea avea un impact asupra rapidităţii cu care este analizată”, a spus Djankov, citat de Bloomberg. Anterior, Djankov se arătase încrezător că Bulgaria ar putea adopta moneda euro în termen de doi ani.
Intrarea în ERM-2 ar aduce Bulgaria – în prezent, cea mai săracă ţară a Uniunii Europene – mai aproape de „umbrela” zonei euro şi de protecţia Băncii Centrale Europene. Bulgaria şi statele baltice (Letonia, Estonia şi Lituania), care sunt de asemenea membre ale UE, s-au confruntat, de la declanşarea crizei mondiale, cu presiuni masive de depreciere a monedelor lor naţionale. Intrarea leva în ERM-2 înseamnă că aceasta va fi lăsată să fluctueze faţă de euro cu maximum 15% în jurul unui interval-ţintă stabilit. Ulterior, aderarea la moneda unică va presupune limitarea deficitului bugetar la maximum 3% din PIB, a datoriei publice la cel mult 60% din PIB şi menţinerea inflaţiei medii anuale la un nivel cu maximum 1,5 puncte procentuale mai mare decât media celor trei ţări cu cea mai mică inflaţie din UE.
În schimb, România intenţionează să introducă leul în mecanismul ERM-2 doar în 2012, iar o trecere la euro ar putea avea loc în ianuarie 2015. Termenul-ţintă 2012 este confirmat ca valid şi de raportul Citi, însă doar cu condiţia respectării angajamentelor asumate în acordul cu FMI. „Credem că programul cu FMI îmbunătăţeşte perspectiva economică pe termen mediu, în pofida riscurilor semnificative în ceea ce priveşte implementarea acestuia, în special pe partea fiscală. (…) Implementarea credibilă a programului ar trebui să întărească situaţia României în vederea intrării în mecanismul ERM-2 în anul 2012”, sunt de părere analiştii băncii.

GHEORGHE POGEA, ministrul romån al finanţelor publice:
„O contracţie economică de 8% poate să existe. Drept urmare, se vor modifica şi ţintele de deficit (convenite cu FMI – n.r.). (…) Procesul de reducere a cheltuielilor bugetare necesită timp, nu se poate face de la o lună la alta”
CV Gheorghe Pogea
Vårstă: 54 ani
Studii:
* Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea Ştiinţa şi Ingineria Materialelor, doctorat în Ştiinţa şi Ingineria Materialelor;
* Ecole Superieure de Commerce Marseille-Provence;
* DC Gardner Training – Londra & Fed Training
Activitatea profesională:
* Director General SC Siderurgica SA Hunedoara;
* Director General SC Marmosim SA;
* Ministru de Stat;
* Director General SC Titan Mar SA

SIMEON DJANKOV, ministrul bulgar de finanţe:
„Un împrumut de la FMI nu este o prioritate imediată. Vom invita FMI să prezinte un punct de vedere privind bugetul, ceea ce ne va permite să cerem asistenţă pentru bugetul pe 2010. În acest moment nu este necesar. (…) Bulgaria va solicita, în noiembrie, aderarea la ERM-2“
CV Simeon Djankov
Vårstă: 39 ani
Studii:
* Universitatea Economică din Sofia;
* Universitatea din Viena;
* Universitatea Liberă din Berlin;
* Universitatea din Pittsburg;
* Universitatea din Michigan, doctorat în economie
Activitatea profesională:
* Expert în programe anticriză, restructurare şi privatizare al Băncii Mondiale – 15 ani de experienţă;
* Creatorul raportului anual „Doing Business” al Băncii Mondiale;
* Peste 70 de articole şi studii în cele mai prestigioase publicaţii academice economice internaţionale;
* Unul dintre cei mai citaţi economişti contemporani

Nor de etichete