România , tara care ar trebui desfintata. / “First they ignore you, then they laugh at you, then they fight you, then you win” Mahatma Gandhi

Posts tagged ‘TVA’

TVA = Transfer Violent de Avuţie


Guvernul condus de preşedintele Băsescu a găsit resursa recompensării sponsorilor politici şi a majorării veniturilor votanţilor fideli – majorarea TVA

// Preşedintele Traian Băsescu şi Guvernul pe care de facto îl conduce au identificat soluţia ieşirii din criză: majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA). Soluţia însă nu scoate din criză economia, ci doar bugetul statului. Buget din care se plătesc contractele clienţilor politici, salariile bugetarilor şi pensiile sau, cu alte cuvinte, sacul fără fund din care se redistribuie resurse sponsorilor campaniilor electorale şi categoriilor celor mai disciplinate de votanţi.
Nota de plată a actualei crize economice a fost plătită integral de sectorul privat. Aceasta este concluzia pe care o trage orice individ, de la vlădică la opincă, după analizarea efectelor crizei. Atât rata şomajului, cât şi salariile angajaţilor din sectorul privat au avut de suferit, spre deosebire de situaţia înregistrată în sectorul public. O singură categorie de contribuabili nu este afectată de recesiune, cel puţin din punctul de vedere al veniturilor: cea formată din angajaţii statului – fie că sunt politicieni sau simpli bugetari. În timp ce economia a scăzut cu 8%, cheltuielile statului român nu doar că nu s-au diminuat, ci chiar s-au majorat, inclusiv cele cu plata salariilor şi a pensiilor. Criza se vede de la Palatul Victoria doar la nivelul veniturilor bugetare, care s-au diminuat cu 6,6% pe primele opt luni faţă de perioada similară a anului trecut. Capitolul cheltuieli bugetare a rămas însă imun. La data de 31 august 2009, valoarea cheltuielilor bugetului general consolidat era de 125,6 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 8,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile de personal pe primele opt luni ale anului în curs înregistrau o creştere de 10,8%, (2,9% în cazul salariilor plătite din bugetul de stat, 15,3% – al celor achitate din bugetele locale şi 15% – al lefurilor angajaţilor instituţiilor finanţate integral din venituri proprii). Majorarea punctului de pensie în octombrie 2008 şi acordarea pensiei sociale minim garantate, începând cu aprilie 2009, au dus la majorarea cheltuielilor cu asistenţa socială cu 8,3 miliarde de lei. Cum a fost posibilă această beţie a cheltuielilor pe timp de criză? Prin împrumuturile la care statul a apelat pentru a-şi plăti contribuabilii favoriţi. Dovadă: cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 53,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Numai că această situaţie nu poate continua la infinit fără ca statul să nu intre în incapacitate de plată. O treime din deficitul bugetar de 4,5% înregistrat la opt luni (care va sări la 9%, şi nu la 7,3% cât speră Executivul la finalul anului) se datorează bugetului asigurărilor sociale. Fapt logic, de altfel, atât timp cât pensiile au fost majorate, iar sursele de venit ale acestui buget, numărul de angajaţi, au fost diminuate. Echilibrarea acestui buget poate fi făcută doar prin reducerea numărului de pensionari sau a pensiilor sau prin majorarea CAS. Numai că România se află, din acest punct de vedere, deja în plutonul fruntaş al UE, comunitate cunoscută pentru ataşamentul ei faţă de protecţia socială. O majorare suplimentară a taxelor pe muncă, nu numai a contribuţiilor, ci şi a impozitului pe venit, nu ar conduce, în aceste con-diţii, decât la şomaj şi muncă la negru. Aşa că şeful de facto al Executivului, preşedintele Traian Băsescu, neputând pleda pentru reducerea cheltuielilor bugetare în an electoral, a găsit soluţia salvatoare. „Prefer majorarea TVA majorării cotei unice de impozitare”, le-a spus preşedintele, într-o discuţie cu uşile închise, oamenilor de afaceri străini. El le-a explicat acestora că autorităţile de la Bucureşti „renunţă mai repede la cota TVA de 19% decât la majorarea cotei unice de 16%”. Imediat, ministrul finanţelor (şi, mai nou, şi al muncii), Gheorghe Pogea, a explicitat prompt enunţul şefului său. „Cota unică, impozitul pe profit, impozitul pe venit vor fi păstrate. Dacă nivelul de deficit angajat este sustenabil cu actualul nivel de taxare nu se va majora. Dar trebuie să păstrăm (pentru 2010 – n.r.) deficitul de 5,9% din PIB pentru că nu ne permitem să lucrăm cu un deficit de 7-8% din PIB. Vom analiza, la calcularea bugetului pe anul viitor, o eventuală majorare a TVA”, a spus Pogea la finalul şedinţei de guvern de săptămâna trecută.

Majorarea TVA amplifică recesiunea
Este această măsură o parte a unei strategii fiscale menite să mute povara fiscală de pe impozitele pe forţa de muncă pe cele indirecte pe consum? Puţin probabil. Nu avem de-a face decât cu un calcul contabil, efectuat după logica: „Ce taxă aduce cele mai multe venituri la buget? TVA! Atunci pe-asta o majorăm!”. Până în luna august, Finanţele colectaseră 22,2 miliarde de lei din TVA (o pătrime din totalul încasărilor), cu 19,9% mai puţin decât în perioada similară a anului trecut. Prin cele două rectificări bugetare, Guvernul a tăiat deja peste 9 miliarde de lei din contul sumelor pe care se aşteaptă să le încaseze din TVA, stabilite iniţial, prin legea bugetului de stat, la 44,4 miliarde de lei. În condiţiile unei cereri perfect inelastice (consumul nu se va reduce deloc odată cu majorarea TVA) şi raportând la un nivel al veniturilor din actuala cotă de 19% de 34 de miliarde de lei, o majorare a TVA la 22% ar conduce la o creştere a veniturilor cu 5,3 miliarde de lei. Numai că reducerea încasărilor din TVA pe primele 8 luni cu 19,9% arată că cererea nu este în niciun caz perfect inelastică, dimpotrivă chiar. O creştere suplimentară a TVA va conduce la o prăbuşire şi mai accentuată a consumului, şi implicit la atenuarea efectului bugetar estimat, dacă nu chiar diminuarea veniturilor statului. Iar cum economia României este bazată pe consum, pentru anii următori nu numai că n-am putea vorbi de o reluare a creşterii economice, ci am putea înregistra o accentuare a recesiunii. Un alt efect inevitabil ar fi majorarea ratei inflaţiei. Şi aşa, în pofida scăderii dramatice a consumului, România nu se confruntă cu ameninţarea deflaţiei, ci are în continuare o rată a inflaţiei care o plasează în topul statelor UE. Creşterea TVA va conduce inevitabil la majorarea preţurilor şi deci la creşterea ratei inflaţiei. Iar cei care vor plăti vor fi consumatorii şi firmele producătoare de bunuri şi servicii private care, în funcţie de elasticitatea cererii, îşi vor împărţi costurile. Angajaţii din sectorul public şi pensionarii vor plăti şi ei costul inflaţiei, însă se vor bucura de acelaşi nivel real al salariilor, indexate probabil, în urma negocierilor sindicale, cel puţin cu rata inflaţiei. Nu de alta, dar tocmai acesta este rolul majorării TVA: de a asigura resursele necesare plăţii salariilor bugetarilor şi a pensiilor. Angajaţii din sectorul privat nu numai că ar trebui să se teamă de şomaj, ci vor primi şi salarii nominale mai reduse. Pentru că firmele, estimând o cerere mai mică, în urma majorării preţurilor cauzată de creşterea TVA, şi confruntate cu un cost mai mare de producţie, din acelaşi motiv, îşi vor restructura procesul de producţie. Vor micşora producţia şi vor încerca să-şi reducă şi costurile, în special cele cu salariile. Adică vor produce mai puţin şi vor diminua fie numărul de salariaţi, fie salariile acestora, fie ambele. În rezumat: majorarea TVA reprezintă o metodă prin care resursele vor fi distribuite violent (prin coerciţie, şi nu prin acordul ambelor părţi) din sectorul privat în cel public, iar nota de plată plătită de primul va fi umflată suplimentar!

Soluţia: Simplificarea, şi nu majorarea TVA
Există soluţii alternative la majorarea TVA? Avocatul Gabriel Biriş, partener în cadrul firmei Biriş Goran, susţine că da. „În ceea ce priveşte evaziunea fiscală, cred că o măsură cu efect pozitiv imediat ar fi introducerea măsurilor simplificate la TVA. În acest fel, TVA n-ar mai circula în tranzacţiile între plătitori de TVA, deci va scădea semnificativ numărul de companii intermediare care pur şi simplu dispar cu TVA colectată (practic, riscul se restrânge la retaileri). De asemenea, va dispărea riscul rambursărilor ilegale de TVA pentru că va dispărea sursa acestor cereri (TVA plătită), compensarea TVA de plată cu cel deductibil făcându-se doar contabil”, susţine Biriş. Cu alte cuvinte, TVA va fi plătită doar de consumatorul final şi încasată în numele statului de retaileri. Vor fi şi costuri, dar când evaziunea din domeniu este de aproximativ 8 miliarde de euro, potrivit unor estimări neoficiale ale ANAF, costurile apar ca fiind derizorii. Biriş susţine, pentru a evita costurile, ca încasarea de bani fără emiterea în prealabil a unui document fiscal să fie interzisă. „Coroborată cu reglementări în domeniul evaziunii şi cu sancţiuni materiale dure, inclusiv confiscarea bunurilor folosite la comiterea de evaziune, evaziunea din multe sectoare va dispărea pur şi simplu”, afirmă Biriş.
Într-un interviu acordat SFin, ministrul finanţelor Gheorghe Pogea pare că este conştient de oportunitatea acestei măsuri: „Industria, care are cea mai mare bază de impozitare, contribuie cu 22-23% la valoarea adăugată brută (VAB), este cea mai vulnerabilă din două perspective: din cauza competitivităţii, dovadă că avem o pondere a exporturilor de doar 30% în PIB, şi o zonă unde evaziunea fiscală este ridicată – rambursări ilegale de TVA”. Introducerea măsurilor simplificate la TVA ar face şi mai competitivă industria din România şi ar elimina şi rambursările ilegale de TVA. O majorare a TVA, în schimb, ar conduce la amplificarea ambelor probleme.

Anunțuri

UE ameninţă evazioniştii cu un Super-Fisc. Suveranitatea finanţelor publice, ameninţată


Fiscul dintr-un stat UE va avea acces în timp real la baza de date fiscale din celelalte 26 de state, pentru a preveni fraudele legate de restituirile de TVA.

O autoritate unică, „Eurofisc”, ar putea ajunge să coordoneze agenţiile fiscale din cele 27 state ale UE, după ce primul pas în această direcţie va fi „unificarea” bazelor de date privind contribuabilii. Autorul propunerii – comisarul pentru impozitare şi uniune vamală, maghiarul Laszlo Kovacs, citat de EUObserver.com – crede că autorităţile fiscale dintr-un stat trebuie să poată „proteja” interesele financiare ale altui stat „la fel de eficace ca pe cele proprii”.

Mai înainte ca acest „Eurofisc” să devină o instituţie propriu-zisă, acesta ar putea fi numele informal al unei scheme de cooperare, în baza căreia un funcţionar dintr-o ţară UE va putea consulta, în timp real, date despre o persoană fizică sau companie în registrele online ale celorlalte 26 de state.

//

Ideea comisarului este ca în acest fel să se evite aşa-numitele fraude produse când cineva cumpără bunuri scutite de TVA într-un stat pentru a le revinde în altă ţară UE. Pentru a nu plăti de două ori, bunurile exportate între state UE sunt scutite de TVA, urmând ca agentul economic – care acţionează ca un „colector de taxe” – să plătească taxa în ţara unde revinde bunurile. În practică, reţele de evazionişti, deşi includ în preţul de vânzare al bunurilor importate şi procentul cuvenit de TVA, ei nu virează aceşti bani statului în care s-a efectuat vânzarea către consumatorul final. Mai mult, prin aşa-numitele „fraude carusel” se creează un „lanţ” de cumpărări şi vânzări (de la o firmă la alta şi de la o ţară la alta), pentru a se pierde urma celui care datorează TVA-ul.

Avantaj pentru ţările păcălite

„Caruselul” se arată a fi cel mai profitabil în cazul unor bunuri de dimensiuni mici, dar cu valoare mare – microcipuri, telefoane mobile,alte gadget-uri şi piese electronice. Pe de altă parte, cu cât bunurile sunt „plimbate” prin mai multe ţări, cu atât profită mai mulţi evazionişti. La nivelul UE, există trei mari „perdanţi” în privinţa returnărilor nejustificate de TVA, solicitate de exportatori: Marea Britanie, Spania şi Italia.

Însă agenţi economici care „dispar” de pe piaţă, după ce au încasat TVA de la cumpărătorii lor, şi nu virează aceşti bani la buget, apar în toate statele UE. Pierderile totale ale guvernelor ar reprezenta până la 10% din totalul sumelor încasate prin TVA. Accesul direct la bazele de date fiscale ale altor state va presupune înregistrarea acelor informaţii într-un format comun şi adoptarea mijloacelor tehnice de comunicare rapidă între cele 27 de agenţii fiscale. În plus, există temeri că agenţiile s-ar putea „spiona” unele pe altele.

Sistemul nu va putea intra în vigoare fără acordul unanim al Guvernelor UE, căci colectarea de taxe a rămas, alături de dreptul penal, educaţia naţională şi acordarea cetăţeniei, între un domeniu în care statele nu-şi împart suveranitatea cu organismele Uniunii.

250 miliarde euro – reprezintă totalul pierderilor înregistrate la nivelul UE din TVA neîncasată din pricina evazioniştilor

PSD doreşte eliminarea impozitului unic de 16%


Foto
Actuala coaliţie (comunista) ar trebui să discute eventualitatea introducerii impozitului progresiv, care este „un stabilizator automat în condiţii de criză”, în timp ce cota unică de 16% a avut „doar avantaje temporare”, a declarat preşedintele PSD(PCR), Mircea Geoană. „Din punctul meu de vedere, absenţa unui impozit progresiv privează o economie de stabilizator automat în condiţii de criză. Ceea ce se întâmplă azi în România arată şubrezenia politicii fiscale a Guvernelor din ultima perioadă.
Suntem azi în situaţia să propunem o regândire a modului în care există un acord politic pe partea de fiscalitate? Încă nu. Dar cred că e normal să ne gândim care sunt soluţiile de urmat”, a spus Geoană, răspunzând unei întrebări a jurnaliştilor cu privire la introducerea impozitului progresiv ca soluţie de ieşire din criză.
Potrivit lui Geoană, în toate ţările în care a fost adoptată, cota unică a dat rezultate doar pe termen scurt. „Toate ţările şi toate evaluările internaţionale arată că ţările care au avut cotă unică – uitaţi-vă la ţările baltice şi la alte ţări care au adoptat cota unică – au avut avantaje pe termen scurt dintr-un anumit punct de vedere, dar când a apărut criza, au fost private de măsuri de stabilizare socială şi polarizarea socială a crescut….ASA SI????. Deci acest subiect trebuie să fie gândit, dar nu azi, nu mâine”, a precizat preşedintele PSD.
Mediul de afaceri nu-şi mai face iluzii
Cota unică de impozitare de 16%, precum şi taxa pe valoarea adăugată de 19%, vor fi majorate, cel mai probabil după 1 ianuarie 2010, deoarece modificările fiscale aplicate recent nu sunt în măsură să aducă la buget resursele suplimentare necesare, a declarat Marius Stăncescu, preşedintele companiei de consultanţă financiară Riff Holding.
„Este evident faptul că modificările aduse prin Ordonanţa 34 privind rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale nu vor aduce bugetului resursele necesare. Cota-standard a rămas 16%. Nu vă speriaţi, nu va mai rămâne mult timp”, a afirmat Stăncescu, la un forum pe teme de fiscalitate. El a adăugat că o altă măsură care ar putea fi adoptată în 2010 este majorarea nivelului TVA.
Potrivit acestuia, cota unică de impozitarear urma să crească de la 16% la 18%, în timp ce TVA-ular putea urca cu 2,5 – 3 puncte procentuale, la niveluri înregistrate şi în practica internaţională, a afirmat reprezentantul firmei de consultanţă. „Într-un an electoral, nu cred că putem înregistra aceste majorări de cote. Cu siguranţă, se vor realiza după 1 ianuarie 2010”, a mai spus Stăncescu.

Lazea: Este loc pentru majorarea altor taxe şi a accizelor
Pe de altă parte, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat, cu aceeaşi ocazie, că România încă mai are luxul de a putea alege să crească alte taxe decât cele importante, cum ar fi unele taxe şi accize, în privinţa nivelului cărora se situează pe ultimele locuri din Europa.
„România încă mai are luxul de a nu fi obligată să crească unul dintre impozitele majore. Încă mai putemcreşte taxele şi accizele unde suntem pe ultimele locuri din Europa”, a spus Lazea.
„Avem încă luxul, altfel decât Ungaria sau alte ţări, de a putea să alegem creşterea altor taxe decât cele importante”, a mai spus Lazea, precizând însă că, dacă cererile de gen „mai daţi-ne” vor continua, atunci s-ar putea ca luxul de care dispune România în prezent să dispară.

Marea problemă este deficitul bugetar
România, anul trecut, şi-a creat sieşi probleme privind deficitul bugetar, când nu avea nevoie, după şapte ani cu performanţe ca la carte. Într-un an fără nicio apăsare, a creat o problemă pe baza căreia agenţiile de rating ne-au penalizat grav. A nu recunoaşte acest lucru înseamnă a aplica politica struţului şi apoi ne întrebăm de ce ne ocolesc investitorii”, a mai spus economistul-şef al BNR.
Comisia Europeană a demarat, săptămâna trecută, procedura de infringement asupra României, ca urmare a deficitului bugetar mare din 2008, şi i-a recomandat să reducă deficitul până în 2011, să implementeze măsurile fiscale detaliate în bugetul pe 2009 adoptat în luna februarie şi reviziut în aprilie, în special cele referitoare la reforma sectorului de pensii şi a salariilor din domeniul public. Autorităţile din România au o ţintă de deficit bugetar de 5,1% în 2009, scopul declarat fiind atingerea unui nivel mai mic de 3% până în 2011.

Nor de etichete