500.000 de români vor plăti taxă pentru terenul necultivat

În momentul de faţă circa 2 milioane de hectare de terenuri agricole sunt necultivate, adică 20% din suprafaţa arabilă totală

Aproximativ 500.000 de persoane riscă să plătească în acest an penalităţi pentru că deţin circa 2 milioane hectare de terenuri agricole pe care nu le lucrează. Cifra reprezintă aproximativ 20% din suprafaţa arabilă a ţării noastre. Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a anunţat că este un susţinător al ideii de impozitare suplimentară a celor care nu lucrează suprafeţele agricole. „Sunt susţinătorul ideii de penalizare a celor care au terenuri agricole, însă nu le folosesc. Eu sunt un partizan al impozitării terenurilor agricole şi o penalitate pentru cei care nu exploatează terenurile agricole ar putea să apară. Din punctul meu de vedere, este binevenită”, a declarat Vlădescu. Acesta nu a avansat un cuantum al acestui nou bir. Ideea însă nu este nouă, fiind menţionată în vara anului trecut şi de preşedintele Traian Băsescu, care a declarat că subvenţiile trebuie primite doar de către agricultorii care îşi cultivă terenul, iar cei care îl păstrează nelucrat, „în interes speculativ”, ar trebui să plătească taxe şi penalităţi.

„În UE nu există terenuri nelucrate”

Printre statele unde în această perioadă se discută despre impozitarea terenurilor lăsate pârloagă se numără şi Armenia, unde Parlamentul dezbate o lege privind introducerea de noi taxe, printre care şi cea pe terenurile nelucrate, potrivit agenţiei de presă Arminfo.

Întrebaţi dacă în UE există o taxă pentru suprafeţele agricole nelucrate, reprezentanţii Ministerului Agriculturii au răspuns că acolo nu există terenuri pârloagă. „În UE nu există terenuri nelucrate. În UE se preţuieşte fiecare palmă de teren. La un moment dat exista obligaţia ca, pe o anumită perioadă (de maximum trei ani – n. red.), să se lase terenul nelucrat, pentru a se reface din punct de vedere al calităţii. Odată cu criza, nu mai există această obligativitate”, a declarat  secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu.

La rândul său, Ştefan Nicolae, preşedintele sindicatului Agrostar, consideră că aplicarea de penalizări va duce la multe dezbateri. „Impozitarea terenurilor nelucrate trebuie dublată de alte măsuri, precum neaccizarea motorinei. Trebuie avut însă în vedere că există şi persoane în vârstă care nu sunt de vină că nu-şi pot lucra terenul”, a spus Nicolae.

Potrivit calculelor , în acest an circa 200 de milioane euro reprezintă suma subvenţiilor pe care le vor încasa cele 500.000 de persoane ce deţin suprafeţe nelucrate. În 2010, producătorii agricoli vor primi plăţi pe hectar de circa 81 euro de la UE şi restul până la 110 euro de la bugetul de stat. În prezent, proprietarii de terenuri agricole plătesc la primării un impozit anual cuprins între 36 de lei şi 43 lei pe hectar.

Reclame

Home » Actualitate » Externe » România nu are nicio şansă la postul de comisar pe agricultură, spun surse CE România nu are nicio şansă la postul de comisar pe agricultură

România nu are nicio şansă să obţină postul de comisar european pe agricultură şi nici un alt domeniu care ar include fonduri europene, iar anunţul că Parisul sprijină Bucureştiul în acest demers nu a fost deloc util, au declarat pentru NewsIn surse din Comisia Europeană.

//

„Bucureştiul nu are nicio şansă pentru vreun portofoliu care ar implica fonduri europene”, a spus joi un oficial al executivului european sub protecţia anonimatului. Deşi Dacian Cioloş este apreciat ca profesionist în etajele superioare ale Comisiei Europene, reputaţia lui nu este suficientă pentru a obţine dosarul agriculturii, ce implică peste o treime din bugetul UE.

Cu reforma politicii agricole încă disputată şi Franţa având interese directe în acest domeniu, faptul că Bucureştiul a anunţat că are sprijinul lui Nicolas Sarkozy „nu serveşte deloc cauzei”, a adăugat oficialul european.

Întrebat despre şansele europarlamentarului Adrian Severin, vehiculat drept opţiune în unele cercuri social-democrate, oficialul european a zâmbit, spunând că acesta nu ar fi niciodată acceptat de preşedintele executivului european.

Şefii de stat şi de guvern vor avea ocazia în această seară să poarte discuţii informale privind împărţirea posturilor în noua Comisie Europeană, după ce Jose Manuel Barroso a fost reînvestit în funcţie miercuri de către Parlamentul European. Însă nici o decizie nu va putea fi luată înainte de referendumul din Irlanda de pe 2 octombrie, când ar putea fi aprobat Tratatul de la Lisabona, ce menţine principiul o ţară-un comisar şi introduce un post mai puternic în politica externă UE, prin comasarea actualului înalt reprezentant pentru politică externă şi de securitate deţinut de Javier Solana cu cel al comisarului pentru relaţii externe şi de vecinătate.

În cazul în care Irlanda votează nu, se menţine actualul Tratat de la Nisa, potrivit căruia numărul comisarilor ar trebui să fie mai mic decât cel al statelor membre. În acest caz, cel mai probabil ţara care va numi succesorul lui Javier Solana nu va mai avea şi un comisar european.

Premierul Emil Boc declara la începutul lunii septembrie că România a decis încă din 12 ianuarie să opteze pentru portofoliul Agriculturii din cadrul Comisiei Europene şi pentru susţinerea lui Dacian Cioloş în funcţia de comisar european, care este sprijinit atât de Guvern, cât şi de Preşedinţie.