România , tara care ar trebui desfintata. / “First they ignore you, then they laugh at you, then they fight you, then you win” Mahatma Gandhi

Archive for Aprilie, 2009

Propunere de protest!


Sunt de două săptămâni în România dar asta nu mă scuză pentru că nu am mai scris de mult pe blog! Îmi cer iertare, dar vreau să redebutez printr-o propunere de protest!
Iată despre ce este vorba:
Acum două zile, am cumpărat un foetaj cu şuncă şi caşcaval din Deva, de la patiseria de la Opera. Costa 1,8 lei. Am scos două hârtii de un leu, le-a dat şi, evident, nu am primit restul: “Nu avem mărunt!”
La doi metri de ghişeul cu bunătăţi la preţuri greu de dat restul, îmi cumpăr de la chioşcul de ziare “Can-Can” şi “Click”. Preţul? 1,2 lei! Scot din portmoneu o bancnotă de 1 leu şi mă caut de 20 de bani. Nu îi aveam. Îi spun femeii de la ziare:
– Nu vreţi să luaţi cei 20 de bani de la colega de peste drum, pentru că nu a avut rest şi poate va avea mai târziu?
– Băi, tu îţi baţi joc de mine?
– Păi nu am decât de 100 de lei peste acest leu!
– Îţi dau eu rest!
Şi aşa am schimbat 100 de lei pentru cei 20 de bani pe care vânzătoarea de la patiserie nu a avut să mi-i dea rest!
Trăiesc în Austria de un an şi nu mi s-a întâmplat niciodată să aud că “nu am mărunt”! Drept pentru care am luat o decizie majoră! Nu mai accept acest tratament de la nici un vânzător din România! De alaltăieri am cumpărat trei pachete de Marlboro la preţul de 7,2 lei. Am plătit cu 10 lei sau cu 8 lei. Şi am aşteptat restul la ban! Când am primit gumă în loc de rest am spus că nu o vreau!
– Dar nu am mărunt!
– Asta nu e problema mea, îmi vreau restul!
– Băi, calicule, ce vrei să fac?
– Nu mă interesează, vreau restul!
– Şi, ce faci?
– Chem poliţia daca nu vrei să îmi dai restul!
– Pentru 20 de bani?
– Da! E infracţiune penală, conform codului penal!
– Ia mă, un leu, şi du-te!
– Nu, vreau cei 20 de bani ai mei!
A funcţionat de fiecare dată! Când aud de poliţie, indiferent că îi scot din portmoneul propriu sau din fund, banii au apărut!
Vă propun, pentru că ştiu că aţi trecut prin asta, să adoptaţi această tactică! Să protestăm pentru faptul că sunem luaţi de proşti când vrem 20-30 de bani rest, dar trebuie să schimbămsute de lei dacă nu avem 10 bani!

Anunțuri

Statul român plăteşte milioane de euro ca pagube în procese la CEDO


Statul român a fost, în 2008, pe primul loc în ceea ce priveşte suma totală plătită ca daune în urma pierderii proceselor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Guvernul a fost obligat la plata a 12 milioane de euro, către reclamanţi. Potrivit raportului anual al Comitetului Ministerial al instanţei europene, România a fost sancţionată, în medie pe proces pierdut, cu aproximativ 81.000 de euro.

Ţara noastră este urmată în top de Italia, cu un total de aproape 10 milioane de euro, de Grecia cu aproape nouă milioane de euro şi de Turcia cu peste 5,5 milioane de euro.

Pe de altă parte, statul român deţine supremaţia clară la numărul plăţilor neefectuate la timp. Procentul acestora este de 20%.

Criza economică mondială, un dezastru şi o catastrofă umană


Criza economică mondială s-a transformat în catastrofă umană şi în dezastru. Este concluzia la care au ajuns reprezentanţii Băncii Mondiale şi ai Fondului Monetar Internaţional , după o reuniune la Washington.

Potrivit oficialilor celor două instituţii, criza a împins deja peste 50 de milioane oameni sub pragul sărăciei, mai ales femei şi copii. Deteriorarea economiei mondiale are consecinţe grave în special în ţările în curs de dezvoltare, mai cred reprezentanţii FMI şi ai Băncii Mondiale.

Şi România apelează la FMI pentru a preîntâmpina efectele negative ale crizei economice. Ţara noastră a împtrumutat aproape 20 de miliarde de dolari pentru a-şi susţine economia, dintre care aproape 13 provin de la Fondul Monetar Internaţional.

Preşedintele Iranului sprijină soluţia cu două state în problema israeliană


Preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a recunoscut pentru prima dată dreptul la existenţă al Israelului, aporeciind că „este bine pentru noi” dacă palestinienii ajung la un acord privind două state.

Întrebat dacă ar sprijini un acord între palestinieni şi duşmanul Teheranului, el a declarat că „indiferent de ce decizie iau ei, este în regulă pentru noi. O vom sprijini. Nu vom determina nimic. Credem că este dreptul poporului palestinian, dar ne aşteptăm şi ca alte state să facă la fel”.

Dată fiind ostilitatea sa frecventă faţă de existenţa Israelului, el cerând de mai multe ori „anihilarea”sa – şi obiceiul de a-şi schimba declaraţia în interval de doar câteva zile, afirmaţiile lui Ahmadinejad nu sunt în măsură a fi considerate de diplomaţii occidentali ca o schimbare permanentă a politicii sale.

În urmă cu doar o săptămână declara că Israelul are „cel mai crud şi represiv regim rasist”.

Într-un interviu pentru ABC News, Ahmadinejad părea a nu şti cum să reacţioneze la mesajele de deschidere ale lui Obama, ce au inclus şi un comunicat către poporul iranian în care lăuda marea sa civilizaţie.

„În ultimii 29 de ani, diferite administraţii SUA s-au opus poporului iranian. Acum ei spun că au renunţat la această atitudine. Este în regulă. Dar o administraţie care până ieri spunea te voi omorî, iar acum spune că nu te voi mai omorî, este oare suficient” , se întreba Ajhmadinejad.

Operatori de telefonie mobilă, amendaţi pentru spam. Cum depui o plângere împotriva sms-urilor nesolicitate


La începutul lunii aprilie a acestui an, operatorul de telefonie mobilă Orange România a fost amendat de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) cu 5.000 de lei pentru trimiterea de spam-uri, adică mesaje comerciale nesolicitate, pe telefoanele mobile ale clienţilor săi. Autoritatea a mai sancţionat, în luna februarie, operatorul Vodafone România cu o amendă contravenţională de 7.000 de lei pentru nerespectarea prevederilor referitoare la trimiterea de astfel de comunicări comerciale nesolicitate. Sancţiunile în cazul celor două companii de telefonie mobilă au fost aplicate în urma câtora plângeri, pe care ANSPDCP le-a primit de la clienţii operatorilor, legate de primirea unor mesaje de tip spam. Antena3.ro vă prezintă etapele pe care trebuie să le parcurgeţi când vreţi să depuneţi plângeri, dacă sunteţi ţinta mesajelor nesolicitate de pe telefonul mobil.

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a efectuat în luna aprilie 2009 o investigaţie la S.C. Orange România S.A., ca urmare a primirii a două plângeri în februarie 2009, respectiv martie 2009, cu privire la primirea unor mesaje nesolicitate din partea operatorului. În cadrul controlului s-a constatat că numărul de telefon mobil al unui client era utilizat în scopul transmiterii de comunicări comerciale nesolicitate gen sms, fără ca S.C. Orange România S.A. să fi obţinut, în prealabil, consimţământul acestuia. De altfel, clientul respectiv îşi exprimase opţiunea de a nu mai primi astfel de mesaje.

Astfel, S.C. Orange România S.A. a fost sancţionată cu amendă contravenţională de 5.000 de lei, pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la trimiterea de comunicări comerciale nesolicitate. Cu doar două luni în urmă, Vodafone România primise o amendă de 7.000 de lei pentru trimiterea de comunicări comerciale nesolicitate.

Legislaţia în vigoare interzice efectuarea de comunicări comerciale prin utilizarea unor sisteme automate de operare, care nu necesită intervenţia unui operator uman prin fax ori prin poşta electronică sau prin orice altă metodă care foloseşte serviciile de comunicaţii electronice destinate publicului, fără consimţământul prealabil al destinatarului.

Ce faci ca să nu mai primeşti spam-uri

Fiecare persoană are dreptul de a se opune în orice moment ca datele ei personale să facă obiectul unei prelucrări, dacă nu există dispoziţii legale contrare. Clientul îşi poate manifesta nemulţumirea prin trimiterea unei cereri scrise, datate şi semnate, operatorului de telefonie mobilă în cauză, care este obligat să răspundă în termen de 15 zile.

Dacă operatorul nu răspunde în termenul legal, atunci persoanele ale căror date personale fac obiectul unei prelucrări au posibilitatea de trimite o plângere Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, însă doar după ce, în prealabil, s-au adresat companiei al cărei clienţi sunt, după cum explică pentru Antena3.ro Alina Săvoiu, şef Birou juridic şi comunicare din cadrul ANSPDCP.

„Plângerea către Autoritatea de Supraveghere se poate face direct sau prin reprezentant, iar persoana lezată poate împuternici o asociaţie sau o fundaţie care să îi reprezinte interesele. De asemenea, plângerea nu poate fi înaintată dacă o cerere în justitie, care are acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, a fost introdusă anterior”, adaugă Săvoiu pentru Antena3.ro.

În afara cazurilor în care o întârziere ar cauza un prejudiciu iminent si ireparabil, plângerea catre Autoritate nu poate fi înaintată mai devreme de 15 zile de la înaintarea unei plângeri cu acelasi conţinut către operator.

Investigarea operatorului poate începe chiar şi dacă a fost depusă o singură plângere

Alina Săvoiu detaliază că ANSPDCP poate efectua investigaţii legate de respectarea protecţiei datelor în situatia primirii unei singure plângeri sau a mai multor sesizări. În vederea soluţionarii reclamaţiilor, Autoritatea de Supraveghere poate audia persoana vizată, operatorul şi, dacă este cazul, persoana împuternicită sau asociaţia ori fundaţia care reprezintă interesele persoanei vizate. Aceste persoane au dreptul de a înainta cereri, documente si memorii.

Plângerile pot fi depuse de către clientul unui operator de telefonie mobilă on-line sau la sediul Autorităţii de Supraveghere. Pe lânga plângerea propriu-zisă este necesar să se facă dovada faptului că persoana vizată s-a adresat anterior operatorului de date. Se pot ataşa orice documente care sunt considerate a fi necesare în susţinerea plângerii.

„O persoană se poate adresa Autoritatii de Supraveghere în orice situatie în care consideră ca i-au fost încalcate drepturile la viaţa intimă şi privata, prevăzute de legea pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date sau legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice”, mai spune Săvoiu pentru Antena3.ro.

Clauzele contractuale se pot renegocia

Un operator de telefonie mobilă poate colecta şi prelucra o serie de date cu caracter

personal, cum ar fi nume, prenume, adresă, seria şi numărul actului de identitate, codul numeric personal (C.N.P.), e-mail, număr de telefon sau alte date cu caracter personal, în general, în scopul furnizării de bunuri şi servicii, reclamă, marketing, publicitate, recuperarea debitelor de la clienţii rau-platnici sau pentru realizarea de studii de piaţa.

Alina Săvoiu explică pentru Antena3.ro că în ce priveste clauzele contractuale prevăzute în contractele de furnizare de servicii de telefonie, inclusiv cele referitoare la preferinţele beneficiarilor, acestea sunt negociate şi ulterior asumate prin semnarea contractului de către părţi.

„În plus, inclusiv în cazul încheierii de contracte cu furnizori de servicii de telefonie cu

beneficiari persoane fizice, se poate prevedea ca ulterior încheierii contractului clauzele sale să poată fi modificate”, mai spune Săvoiu pentru Antena3.ro.

În perioada ianuarie – aprilie 2009, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a primit 21 de plângeri cu privire la operatorii de telefonie mobila. Situaţiile reclamate au fost dezvaluirea datelor de către terţi, fără consimţământul persoanei vizate, tentativele de fraudare de tip reîncarcare cartele telefonice, primirea de mesaje comerciale nesolicitate (spam).

Conferinţă ONU cu scandal: liderul iranian, boicotat de diplomaţii statelor UE


O nouă provocare iraniană: jurnalistă americano-iraniană, condamnată la opt ani de închisoare pentru „spionaj”

Israelul spune că în câteva zile va ataca obiective din Iran, chiar şi fără aprobarea SUA

Ahmadinejad, „boicotat“ de SUA şi Europa Foto: Reuters

Reprezentanta României la conferinţa de la Geneva pe tema rasismului a părăsit sala în momentul în care preşedintele iranian îşi rostea discursul. „Ambasadoarea la Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva, Maria Ciobanu, a părăsit conferinţa alături de reprezentanţii celorlalte 27 de state”, a declarat, pentru Gândul, purtătorul de cuvânt al MAE. Diplomaţii au ieşit huiduindu-l pe liderul iranian, după ce acesta a acuzat Israelul şi Occidentul că „a transformat o întreagă naţiune (teritoriile palestiniene) în una fără ţară sub pretextul suferinţelor evreilor şi pentru a instaura un guvern complet rasist”.

„Sionismul personifică rasismul”, iar Europa a sprijinit aceste politici, a afirmat Ahmadinejad. Imediat după aceste cuvinte, zeci de diplomaţi s-au ridicat şi au părăsit sala, nu înainte de a-i striga liderului iranian „eşti un rasist”. Simpla invitare a preşedintelui Ahmadinejad (cel care a cerut „ştergerea Israelului de pe hartă”) la conferinţa ONU pe tema rasismului de la Geneva, de ieri, a determinat multe din statele occidentale să anunţe din start că vor boicota reuniunea.

X1_AdParams =
{
‘pub’ : ‘632203491294404’,
‘site’ : ‘gandul’,
‘section’ : ‘site’,
‘zone’ : ‘rectangle’,
‘size’ : ‘0x0’

};

Printre acestea se numără SUA, Italia, Germania, Olanda, Canada, dar şi Israel, al cărui Minister de Externe a denunţat conferinţa drept o farsă şi a criticat decizia preşedintelui elveţian de a se întâlni cu Ahmadinejad. Preşedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, a calificat drept „arogantă şi egoistă”  boicotarea conferinţei. „Din punctul nostru de vedere, (boicotarea) relevă aroganţa şi egoismul ce se află la originea problemelor în lume”, a declarat Mahmoud Ahmadinejad în cursul conferinţei de presă.

Jurnalistă cu cetăţenie SUA, acuzată de spionaj

Regimul de la Teheran nu este dispus să accepte invitaţia la dialog a noului preşedinte SUA, Barack Obama. Acesta este semnalul pe care l-a transmis liderul iranian, Mahmud Ahmadinejad, Washingtonului prin condamnarea la 8 ani de închisoare a unei jurnaliste iraniano-americane.

Roxana Saberi, de 31 ani, a fost condamnată pentru spionaj împotriva Iranului, într-un proces ce a durat doar câteva minute, potrivit cotidianului The Times, care îl citează pe tatăl jurnalistei, Reza Saberi. Saberi a fost arestată în ianuarie pentru că a cumpărat o sticlă de vin, autorităţile iraniene invocând ulterior pretextul că ar fi lucrat ca jurnalist fără a avea acreditare. În fapt, oficialii iranieni i-au revocat acreditarea în 2006, iar Saberi a continuat să transmită ştiri „fără permisiune”, spune Comitetul pentru protecţia jurnaliştilor, citat de CNN.

Diplomaţii occidentali din Teheran, dar şi politicieni iranieni reformişti consideră că este vorba de o nouă provocare a regimului Ahmadinejad, care ar intenţiona să anunţe blocarea „iniţiativei de pace” anunţate de Barack Obama. Preşedintele american a încercat, sâmbătă, să intervină în favoarea jurnalistei şi a cerut eliberarea ei.

Un atac israelian asupra Iranului – „iminent”

Tensiunile dintre Iran şi Israel, dar şi SUA par a atinge cote tot mai înalte. În urmă cu două zile, cotidianul The Times relata că este doar o chestiune de zile până când armata israeliană va lansa un atac aerian de amploare asupra instalaţiilor nucleare ale Iranului.

Printre măsurile luate pentru pregătirea forţelor israeliene în vederea unui raid se numără achiziţionarea a trei dispozitive aeropurtate de avertizare şi control, precum şi misiuni regionale pentru simularea atacului. Două exerciţii de apărare civilă la nivel naţional îi vor ajuta pe israelieni să fie pregătiţi pentru eventualele represalii la adresa Israelului.

„Israelul vrea să ştie că, dacă forţele sale primesc aprobare, pot ataca Iranul în câteva zile sau chiar ore. Se pregătesc la toate nivelurile pentru această posibilitate. Mesajul către Iran este că ameninţarea nu constă numai în vorbe”, a declarat un oficial de rang înalt din domeniul apărării, pentru The Times.

Oficiali din serviciile de informaţii au precizat şi că Israelul este gata să lanseze un atac chiar şi fără aprobarea Statelor Unite.

Era de aşteptat ca poziţia israeliană să se radicalizeze faţă de Iran, după câştigarea alegerilor de formaţiunea de dreapta a lui Benjamin Netanyahu. (E.F.)

Piraţii internetului bulversează politica


Mii de tineri aderă la Partidul Piraţilor pentru a combate Legea drepturilor de autor.

Partidul Piraţilor din Suedia (Piratpartiet), care militează pentru reformarea legii drepturilor de autor şi protejarea intimităţii pe internet, a devenit a cincea grupare politică, judecând după numărul de membri, scrie cotidianul „Dagens Nyheter”.

Peste 20.000 de persoane au aderat la partidul care şi-a anunţat participarea la alegerile europene din iunie. Aproximativ 3.000 de noi oameni au intrat în Piratpartiet în decurs de numai şapte ore la sfârşitul săptămânii trecute, imediat după ce un tribunal din Stockholm i-a condamnat la închisoare pe fondatorii „Pirate Bay”, un site care facilitează descărcarea gratuită de muzică, filme şi jocuri.

Legăturile dintre piraţii din reţea şi cei din politică au fost vizibile duminică, la un protest pus la cale de organizaţia de tineret a Partidului Piraţilor. Protestatarii au criticat decizia instanţei, care a decis că cei patru fondatori ai „Pirate Bay”, găsiţi vinovaţi de complicitate la încălcarea drepturilor de autor, trebuie să petreacă un an în închisoare şi să plătească 2,7 milioane de euro daune.


Sigla Partidului Piraţilor

Pe cai mari la europarlamentare

Piratpartiet activează în politică din 2006, când a şi participat la alegerile parlamentare suedeze, unde a obţinut 0,63% din voturi. Liderul partidului, Rickard Falkvinge, speră că cel puţin câteva sute de mii dintre cei peste un milion de suedezi care descarcă muzică şi filme de pe internet vor merge la urne pentru a-i vota la alegerile pentru Parlamentul European. De unde atâta interes pentru piraţi? „Aceşti tineri nu au avut până acum un motiv destul de important pentru a se implica”, explică Rickard Falkvinge pentru presa suedeză.

Platforma partidului este simplă şi bine ţintită. Piraţii vor reformarea legii drepturilor de autor, pentru a permite accesul neîngrădit la produsele

culturale, eliminarea sistemului de patente de invenţii, dar şi blocarea încercărilor autorităţilor de a controla internetul în numele luptei antiterorism. „Statul încearcă să controleze internetul şi, prin extensie, viaţa noastră privată”, avertizează Malin Littorin-Ferm, lider al organizaţiei de tineret a Piratpartiet.

Nor de etichete