România , tara care ar trebui desfintata. / “First they ignore you, then they laugh at you, then they fight you, then you win” Mahatma Gandhi

Posts tagged ‘economie’

Însetat de bani, Guvernul Boc caută 100 de milioane de euro în gospodăriile micilor producători de vin



Însetat de bani, Guvernul caută 100 de milioane de euro în gospodăriile micilor producători de vin

Presat de patronatul companiilor producătoare de vin, care reclamă o piaţă neagră de circa 200 milioane de litri, Guvernul, prin Ministerul Agriculturii, va susţine modificarea Codului Fiscal în sensul diminuării de până la şase ori a cantităţii de vin ce poate fi produsă în gospodării şi pentru care nu se plătesc accize.

Astfel, micii producători de vin, adică cei care îşi produc vinul doar pentru consum propriu, ar putea fi nevoiţi să consume, de anul viitor, de şase ori mai puţin vin. În prezent, Codul Fiscal prevede că micii producători de “vinuri liniştite” au dreptul de a produce, fără a se trezi pe cap cu vreun control de la Fisc, 200 de hectolitri de vin pe an, adică circa 28.600 de sticle de vin. Propunerea de modificare a Codului Fiscal prevede reducerea acestei cantităţi până la 30 hectolitri de vin pe an, reprezentând echivalentul a 4.300 de sticle de vin.

//

Actuala legislaţie prevede că este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi consumat de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut. Propunerea de modificare a Codului Fiscal, venită din partea Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), introduce o limită de 30 hectolitri pe an de vin obţinut în gospodărie, peste această cantitate producătorul trebuind să plătească accize.

Propunerea de modificare este susţinută şi de reprezentanţii Ministerului Agriculturii. “Vom susţine acest demers, sunt de acord cu tot ce este bine-venit pentru sectoarele din agricultură”, a declarat pentru Gândul secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Cătălin Roşculete. Au apărut şi primele reacţii la propunerea ce îi vizează pe micii producători de vin. “Unii producători de vin din judeţe precum Buzău, Vrancea fac declaraţii de producţie sub 200 hectolitri, nu se autorizează ca antrepozit fiscal (locul aflat sub controlul Ministerul Finanţelor unde produsele accizabile sunt produse de către antrepozitarul autorizat – n.red.).

Aceşti producători, care nu sunt verificaţi de către organele de control ale statului, nici de ANAF, nici de Poliţie, produc cantităţi mai mari de vin decât cantităţile declarate. Aşa că aceşti producători de vin intenţionează să propună creşterea limitei până 1.000 hectolitri de vin care să fie produs în gospodării, pentru autoconsum”, ne-a declarat Ovidiu Gheorghe, directorul general al PNVV.

De ce ar putea Bulgaria să adopte euro înaintea României


Vecinii de la sud de Dunăre au terminat anul 2008 cu un surplus bugetar de 3% din PIB, în timp ce, în România, deficitul a fost de 5,2%

Puterea şi opoziţia din România se ceartă „filosofic” pe tema existenţei sau non-existenţei, în Fondul de Dezvoltare, a rezervelor băneşti acumulate, în anii trecuţi, din privatizări. Prin comparaţie, Trezoreria Bulgariei a intrat în 2009 cu rezerve fiscale certe, provenite din surplusurile bugetare ale anilor anteriori şi echivalente cu aproape 15% din PIB. De pe această poziţie, ţara vecină îşi permite să amâne perspectiva încheierii unui acord cu FMI pentru anul viitor. Mai mult, bulgarii au anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, că, în noiembrie anul acesta, intenţionează să ceară aderarea la Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM-2) – anticamera adoptării monedei unice europene.
România i s-ar putea alătura de-abia în 2012, şi doar cu condiţia „implementării credibile a acordului cu FMI”. În concluzie, leva bulgărească are toate şansele să se transforme în euro înaintea leului românesc.

UPDATE: Bulgaria ar putea adopta moneda unică europeană în 2012-2013
Bulgaria ar putea adopta moneda unică europeană în ultimul an al mandatului noului guvern de la Sofia, mandat care expiră în 2013, a declarat ministrul bulgar de Finanţe, Simeon Djankov, într-un interviu acordat cotidianului 24 Chasa, citat de Reuters. Anterior, Djankov declarase că Bulgaria vrea să aplice pentru intrarea în ERM-2 – anticamera zonei euro – în noiembrie anul acesta. Economia Bulgariei va întruni toate criteriile oficiale pentru a adera la zona euro până la sfârşitul acestui an, a mai spus Djankov, subliniind că cel mai important este ca guvernul să evite adâncirea deficitului bugetar la peste 3% din PIB. „Suntem în prezent la 2,2-2,5%. Dacă deficitul depăşeşte 3%, vom amâna aderarea la zona euro cu încă doi ani”, a explicat ministrul.
Noul guvern bulgar a stabilit, în prima sa şedinţă, desfăşurată săptămâna trecută, că Bulgaria trebuie să finanţeze un deficit bugetar de 2,5 miliarde leva (aproximativ 1,3 miliarde euro), faţă de două miliarde leva, cât prevedeau estimările iniţiale. Potrivit lui Djankov, guvernul speră să acopere jumătate din deficit prin reducerea cheltuielilor administrative. Ultimele estimări ale agenţiei de rating Fitch, din aprilie anul acesta, arătau că, cel mai probabil, România şi Bulgaria vor adera la zona euro împreună, în 2015.

„Situaţiile fiscale ale Bulgariei şi României sunt ambele în curs de deteriorare, din cauza declinului veniturilor bugetare, provocat de restrângerea bazei taxabile”, se arată într-un raport recent, elaborat de economiştii Citi şi intitulat „O privire macroeconomică asupra României şi Bulgariei – povestea a două ajustări”. Cu toate acestea, arată autorii raportului, condiţiile iniţiale ale celor două ţări, anterior crizei, erau în mod fundamental diferite.

Economisire versus risipă
„Bulgaria a reuşit să păstreze un control strâns asupra cheltuielilor bugetare în perioada de avânt economic de dinainte de declanşarea crizei. În acest fel, Bulgaria a acumulat un surplus semnificativ şi a ajuns la un nivel confortabil al rezervelor fiscale. Balanţa fiscală a înregistrat un excedent de circa 3% din PIB în 2008, în timp ce totalul rezervelor fiscale acumulate se cifra, la finalul anului trecut, la aproximativ 14,8% din PIB”, se spune în raportul Citigroup.
„Situaţia cheltuielilor bugetare ale României a evoluat în total contrast cu cea a Bulgariei. Acestea au avansat rapid în perioada de boom, fiind finanţate fără mare dificultate, graţie veniturilor în creştere furnizate de o economie supraîncălzită. În aceste condiţii, recesiunea abruptă şi politica fiscală laxă, cauzată de alegerile de anul trecut, au produs un deficit de 5,2% din PIB în 2008”, notează analiştii Citi.
Mai mult, spun aceştia, procesul de dezinflaţie din Bulgaria pare bazat pe fundamente mai solide decât cel din România, în special din cauză că „Bulgaria a urmat o politică fiscală mai prudentă, în comparaţie cu evoluţia prociclică înregistrată de această politică în România”. Potrivit unui raport anterior al Citi, din februarie 2009, la sfârşitul anului trecut, „marja de siguranţă” financiară a Bulgariei, reprezentând suma rezervelor internaţionale ale ţării, la care se adaugă rezervele fiscale în monedă naţională, se situa la nivelul de circa 48% din PIB.

Cu FMI şi fără FMI
Un împrumut de la FMI nu este o „prioritate imediată” pentru Bulgaria, un posibil acord de credit putând fi încheiat în 2010, a declarat, săptămâna trecută, ministrul de finanţe de la Sofia, Simeon Djankov, la instalarea sa în funcţie. Guvernul noului premier, Boiko Borissov, ar putea încerca, totuşi, să obţină un împrumut în 2010, a adăugat el, precizând că statul va avea ca obiectiv un buget echilibrat sau chiar un uşor excedent. „Vom invita FMI să prezinte un punct de vedere privind bugetul, ceea ce ne va permite să putem cere asistenţă pentru bugetul pe anul 2010. În acest moment nu este necesar”, a spus Djankov.
Poziţia lui Djankov este confirmată şi de raportul Citi. Acesta arată că, în ceea ce priveşte Bulgaria, o eventuală încheiere a unui program de finanţare cu FMI ar fi o strategie prudentă în contextul incertitudinilor actuale. Dar, se precizează în raport, estimările Citi privind necesarul de finanţare externă al vecinilor de la sud de Dunăre nu indică o nevoie urgentă pentru un astfel de acord.
De altfel, Bulgaria pare să se orienteze către alte surse de finanţare, după declaraţiile aceluiaşi Djankov. „Dacă pieţele internaţionale se vor calma, Bulgaria ar putea ieşi cu o emisiune de eurobonduri în următoarele nouă luni”, a spus Djankov, adăugând că suma împrumutată va depinde de nivelul deficitului bugetar. Guvernul bulgar are în vedere, pentru anul acesta, tăierea cu 15% a tuturor costurilor administrative finanţate de la buget, măsură care ar duce la economisirea a 1,2 miliarde leva (peste 613 milioane euro).

Flotare controlată sau consiliu monetar?
Analiştii Citi mai argumentează că ajustările deficitelor externe ale României şi Bulgariei nu vor avea ritmuri similare, întrucât cele două state au regimuri diferite în ceea ce priveşte cursul de schimb şi pentru că natura corecţiei depinde de gradul de supraîncălzire a economiilor şi al sustenabilităţii cursului de schimb real înainte de debutul crizei. Moneda naţională a Bulgariei este legată de euro la un curs fix, de 1,9558/euro.
„România poate utiliza moneda pentru a absorbi şocurile, ceea ce ar trebui, în principiu, să ajute la evitarea unei ajustări costisitoare şi prelungite. Pe de altă parte, Bulgaria, care nu are luxul de a utiliza rata de schimb valutar, va trece probabil printr-o ajustare mai graduală, care  va avea loc prin schimbări la nivelul preţurilor şi salariilor locale”, se menţionează în raport.
Analiştii precizează că, potrivit teoriei economice tradiţionale, dacă un şoc este în principal generat de economia reală, atunci este mai avantajos regimul de schimb valutar variabil. „Totuşi, în cazul crizei actuale, şocurile au venit în mare parte prin contul de capital şi conţin, prin urmare, atât elemente reale, cât şi nominale. Astfel, este dificil să elaborezi un argument în favoarea unuia dintre regimurile de schimb valutar din cele două state”, consideră analiştii băncii.

Mai aproape de euro
Bulgaria va aplica, în luna noiembrie, pentru introducerea monedei naţionale, leva, în Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM-2), premergător aderării la euro, a declarat, la finalul săptămânii trecute, ministrul de finanţe bulgar, Simeon Djankov, citat de Bloomberg. „Am început deja să pregătim documentaţia necesară petru a cere intrarea în ERM-2 în noiembrie. Există o mare incertitudine legată de cum evoluează criza financiară în regiune. Asta nu afectează cererea noastră, dar ar putea avea un impact asupra rapidităţii cu care este analizată”, a spus Djankov, citat de Bloomberg. Anterior, Djankov se arătase încrezător că Bulgaria ar putea adopta moneda euro în termen de doi ani.
Intrarea în ERM-2 ar aduce Bulgaria – în prezent, cea mai săracă ţară a Uniunii Europene – mai aproape de „umbrela” zonei euro şi de protecţia Băncii Centrale Europene. Bulgaria şi statele baltice (Letonia, Estonia şi Lituania), care sunt de asemenea membre ale UE, s-au confruntat, de la declanşarea crizei mondiale, cu presiuni masive de depreciere a monedelor lor naţionale. Intrarea leva în ERM-2 înseamnă că aceasta va fi lăsată să fluctueze faţă de euro cu maximum 15% în jurul unui interval-ţintă stabilit. Ulterior, aderarea la moneda unică va presupune limitarea deficitului bugetar la maximum 3% din PIB, a datoriei publice la cel mult 60% din PIB şi menţinerea inflaţiei medii anuale la un nivel cu maximum 1,5 puncte procentuale mai mare decât media celor trei ţări cu cea mai mică inflaţie din UE.
În schimb, România intenţionează să introducă leul în mecanismul ERM-2 doar în 2012, iar o trecere la euro ar putea avea loc în ianuarie 2015. Termenul-ţintă 2012 este confirmat ca valid şi de raportul Citi, însă doar cu condiţia respectării angajamentelor asumate în acordul cu FMI. „Credem că programul cu FMI îmbunătăţeşte perspectiva economică pe termen mediu, în pofida riscurilor semnificative în ceea ce priveşte implementarea acestuia, în special pe partea fiscală. (…) Implementarea credibilă a programului ar trebui să întărească situaţia României în vederea intrării în mecanismul ERM-2 în anul 2012”, sunt de părere analiştii băncii.

GHEORGHE POGEA, ministrul romån al finanţelor publice:
„O contracţie economică de 8% poate să existe. Drept urmare, se vor modifica şi ţintele de deficit (convenite cu FMI – n.r.). (…) Procesul de reducere a cheltuielilor bugetare necesită timp, nu se poate face de la o lună la alta”
CV Gheorghe Pogea
Vårstă: 54 ani
Studii:
* Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea Ştiinţa şi Ingineria Materialelor, doctorat în Ştiinţa şi Ingineria Materialelor;
* Ecole Superieure de Commerce Marseille-Provence;
* DC Gardner Training – Londra & Fed Training
Activitatea profesională:
* Director General SC Siderurgica SA Hunedoara;
* Director General SC Marmosim SA;
* Ministru de Stat;
* Director General SC Titan Mar SA

SIMEON DJANKOV, ministrul bulgar de finanţe:
„Un împrumut de la FMI nu este o prioritate imediată. Vom invita FMI să prezinte un punct de vedere privind bugetul, ceea ce ne va permite să cerem asistenţă pentru bugetul pe 2010. În acest moment nu este necesar. (…) Bulgaria va solicita, în noiembrie, aderarea la ERM-2“
CV Simeon Djankov
Vårstă: 39 ani
Studii:
* Universitatea Economică din Sofia;
* Universitatea din Viena;
* Universitatea Liberă din Berlin;
* Universitatea din Pittsburg;
* Universitatea din Michigan, doctorat în economie
Activitatea profesională:
* Expert în programe anticriză, restructurare şi privatizare al Băncii Mondiale – 15 ani de experienţă;
* Creatorul raportului anual „Doing Business” al Băncii Mondiale;
* Peste 70 de articole şi studii în cele mai prestigioase publicaţii academice economice internaţionale;
* Unul dintre cei mai citaţi economişti contemporani

2 vaci


CAPITALISM TRADITIONAL
> Ai doua vaci.
> Vinzi una si cumperi un taur.
> Cireada se inmulteste iar economia prospera.
> Le vinzi si iesi la pensie cu castigul..
>
> COMPANIE AMERICANA
> Ai doua vaci.
> Vinzi una si o fortezi pe cealalta sa produca lapte cit
> pentru patru.
> Esti surprins cand vaca moare.
>
> COMPANIE FRANCEZA

> Ai doua vaci.
> Faci greva pentru ca doresti sa ai trei vaci.
>
> COMPANIE JAPONEZA
> Ai doua vaci. Le reproiectezi astfel incat sa fie de zece
> ori mai mici decat o vaca obisnuita si sa produca de
> douazeci de ori mai mult lapte.
> Apoi creezi imagini animate inteligente ale vacii, numite
> Cowkemon, si le promovezi la scara globala.
>
> COMPANIE GERMANA
> Ai doua vaci. Le reproiectezi astfel incat sa traiasca 100
> de ani, sa manance o data pe luna si sa se mulga singure.
>
> COMPANIE BRITANICA

> Ai doua vaci.
> Amandoua sunt nebune.
>
> COMPANIE ITALIANA
> Ai doua vaci, dar nu stii unde sunt.
> Pleci in pauza de pranz.
>
> COMPANIE RUSEASCA

> Ai doua vaci.
> Le numeri si afli ca ai 5 vaci.
> Le numeri din nou si afli ca ai 42 de vaci.
> Le numeri din nou si afli ca ai 12 vaci.
> Te opresti din numarat vaci si deschizi alta sticla de
> vodca.
>
> COMPANIE ELVETIANA
> Ai 1000 de vaci, dintre care nici una nu-ti apartine.
> Facturezi celorlalti cheltuieli de depozitare.
>
> COMPANIE INDIANA

> Ai doua vaci.
> Te inchini la ele.
>
> COMPANIE CHINEZA

> Ai doua vaci. Ai 300 de oameni care le mulg.
> Declari somaj zero, productivitate bovina inalta si
> arestezi reporterul care a publicat cifrele.
>
> COMPANIE ROMANEASCA
> Ai 5 vaci, costuri cat de 10, mulgi doar 3, alergi
> bezmetic printre ele, mai aduci personal pentru alte 5,
> dai
> faliment si dai vina pe bou.
>

> ASOCIATIE FAMILIALA satmareana:
> N-ai nici-o vaca. Contractezi doua cu statul si faci vila
> cu fonduri U.E.
> pe care o declari staul.
> Reziliezi contractul pe motiv de regiune defavorizata
> calamitata.
> O iei de la capat.
> Ceilalti se uita ca vitelu la poarta noua a vilei celei
> noi.

Costul enorm al populismului


România poartă de o săptămână negocieri cu Fondul Monetar Internaţional în vederea încheierii unui acord de tip stand by.

Trei sunt scopurile unui eventual împrumut de la FMI:

-să aducă bani la rezerva valutară a ţării,

-să întărească încrederea mediului de afaceri extern în România

-şi să stimuleze clasa politică să facă reforme structurale.

Românii, de la vlădică la opincă, fug de un acord cu Fondul, iar motivul este teama de reforme???? sau Zeitgeist ??? . Or, fără bani de la FMI şi fără reforme nu se poate întări încrederea străinătăţii în România, care este cheia problemei în discuţie. De ce? România a devenit efectiv o parte a lumii globalizate, iar, în noua ipostază, felul cum o priveşte străinătatea este decisiv pentru soarta economiei sale. Nu s-au înţeles, probabil, nici implicaţiile liberalizării, la 1 septembrie 2006, a contului de capital. Până atunci, nimeni din afară nu era prea interesat de ce se discută în parlamentul nostru, de ce decizii se iau şi de consecinţele lor. După aceea, orice acţiune a autorităţilor, oricât de însemnată ar părea, este atent monitorizată şi evaluată, astfel încât investitorii primesc permanent semnale pe baza cărora decid dacă vin sau pleacă din România.

Recâştigarea încrederii străinătăţii în România este vitală, deoarece grava ei deteriorare în 2008, când clasa politică s-a lansat într-un populism deşănţat, ne costă acum enorm. Agenţiile de rating ne-au depunctat atât de rău încât băncile, practic, ne-au trântit uşa în nas.

Dacă vrea să ia un credit în euro, România trebuie să scoată din buzunar pentru riscul de neonorare a plăţilor cu 6-7 puncte procentuale mai mult decât ţările vest-europene. În cazul în care, mâine, băncile-mamă ar redeschide conducta cu euro, România nu ar putea beneficia de pe urma reluării creditării din simplul motiv că nu prea s-ar găsi amatori de împrumuturi cu dobânzi de 11-12%. Iar de o notă de plată atât de încărcată nu vom scăpa decât atunci când vom fi din nou priviţi cu încredere de mediul de afaceri extern. Nu este uşor de realizat o asemenea performanţă. Reducerea actualelor dezechilibre, pentru care am cerut sprijinul FMI şi Uniunii Europene, presupune demontarea bucată cu bucată a puzderiei de privilegii obţinute pe seama bugetului public. România este probabil singura ţară europeană în care jumătate din populaţie poate călători gratuit pe calea ferată. Povara pentru bugetul de stat este de 0,6% din PIB în fiecare an.

În acelaşi timp, în România s-a legiferat neplata unor taxe. Microîntreprinderile nu plătesc CAS şi TVA pentru autoturismele luate pe firmă. Toţi „băieţii deştepţi”, inclusiv marile companii străine de consultanţă, au prins mişcarea şi în momentul următor şi-au creat microîntreprinderi. Nu vine astfel la buget o sumă egală cu 0,5% din PIB pe an.

Toată lumea este de acord că ţăranul român, prin munca lui, a adus mari beneficii ţării şi merită să-i dai nişte bani la bătrâneţe, chiar dacă nu a contribuit la fondul de pensii. Întrebarea este însă de unde iei banii respectivi. Fireşte, nu ai de unde decât de la buget, prin reducerea altor capitole de cheltuieli. Întreaga populaţie a României, într-o ipostază sau alta, se bucură de privilegii de la buget. Iar teama că le va pierde prin reforme, determină opoziţia faţă de un acord cu FMI. Dar menţinerea statu quo-ului înseamnă o sărăcie şi mai mare.

Guvernanţii noştri de după ’89, incapabili să mărească ciolanul, n-au făcut decât să-l redistribuie. Or, dacă plăcinta nu creşte, feliile pe care le împarţi la tot mai mulţi, devin din ce în ce mai subţiri.

Este greu de presupus că România nu va bate palma cu FMI.

Un acord cu fondul este dureros, dar absenţa lui îţi poate produce dureri cumplite. Pentru că ar trebui să fii prea naiv să crezi că ne putem recâştiga încrederea străinătăţii, atât de necesară ieşirii din criză, fără reforme structurale şi că o asemenea operaţie va fi mai suportabilă fără anestezie, adică fără bani de la FMI.

Nor de etichete