România , tara care ar trebui desfintata. / “First they ignore you, then they laugh at you, then they fight you, then you win” Mahatma Gandhi

Archive for iunie, 2009

PSD doreşte eliminarea impozitului unic de 16%


Foto
Actuala coaliţie (comunista) ar trebui să discute eventualitatea introducerii impozitului progresiv, care este „un stabilizator automat în condiţii de criză”, în timp ce cota unică de 16% a avut „doar avantaje temporare”, a declarat preşedintele PSD(PCR), Mircea Geoană. „Din punctul meu de vedere, absenţa unui impozit progresiv privează o economie de stabilizator automat în condiţii de criză. Ceea ce se întâmplă azi în România arată şubrezenia politicii fiscale a Guvernelor din ultima perioadă.
Suntem azi în situaţia să propunem o regândire a modului în care există un acord politic pe partea de fiscalitate? Încă nu. Dar cred că e normal să ne gândim care sunt soluţiile de urmat”, a spus Geoană, răspunzând unei întrebări a jurnaliştilor cu privire la introducerea impozitului progresiv ca soluţie de ieşire din criză.
Potrivit lui Geoană, în toate ţările în care a fost adoptată, cota unică a dat rezultate doar pe termen scurt. „Toate ţările şi toate evaluările internaţionale arată că ţările care au avut cotă unică – uitaţi-vă la ţările baltice şi la alte ţări care au adoptat cota unică – au avut avantaje pe termen scurt dintr-un anumit punct de vedere, dar când a apărut criza, au fost private de măsuri de stabilizare socială şi polarizarea socială a crescut….ASA SI????. Deci acest subiect trebuie să fie gândit, dar nu azi, nu mâine”, a precizat preşedintele PSD.
Mediul de afaceri nu-şi mai face iluzii
Cota unică de impozitare de 16%, precum şi taxa pe valoarea adăugată de 19%, vor fi majorate, cel mai probabil după 1 ianuarie 2010, deoarece modificările fiscale aplicate recent nu sunt în măsură să aducă la buget resursele suplimentare necesare, a declarat Marius Stăncescu, preşedintele companiei de consultanţă financiară Riff Holding.
„Este evident faptul că modificările aduse prin Ordonanţa 34 privind rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale nu vor aduce bugetului resursele necesare. Cota-standard a rămas 16%. Nu vă speriaţi, nu va mai rămâne mult timp”, a afirmat Stăncescu, la un forum pe teme de fiscalitate. El a adăugat că o altă măsură care ar putea fi adoptată în 2010 este majorarea nivelului TVA.
Potrivit acestuia, cota unică de impozitarear urma să crească de la 16% la 18%, în timp ce TVA-ular putea urca cu 2,5 – 3 puncte procentuale, la niveluri înregistrate şi în practica internaţională, a afirmat reprezentantul firmei de consultanţă. „Într-un an electoral, nu cred că putem înregistra aceste majorări de cote. Cu siguranţă, se vor realiza după 1 ianuarie 2010”, a mai spus Stăncescu.

Lazea: Este loc pentru majorarea altor taxe şi a accizelor
Pe de altă parte, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat, cu aceeaşi ocazie, că România încă mai are luxul de a putea alege să crească alte taxe decât cele importante, cum ar fi unele taxe şi accize, în privinţa nivelului cărora se situează pe ultimele locuri din Europa.
„România încă mai are luxul de a nu fi obligată să crească unul dintre impozitele majore. Încă mai putemcreşte taxele şi accizele unde suntem pe ultimele locuri din Europa”, a spus Lazea.
„Avem încă luxul, altfel decât Ungaria sau alte ţări, de a putea să alegem creşterea altor taxe decât cele importante”, a mai spus Lazea, precizând însă că, dacă cererile de gen „mai daţi-ne” vor continua, atunci s-ar putea ca luxul de care dispune România în prezent să dispară.

Marea problemă este deficitul bugetar
România, anul trecut, şi-a creat sieşi probleme privind deficitul bugetar, când nu avea nevoie, după şapte ani cu performanţe ca la carte. Într-un an fără nicio apăsare, a creat o problemă pe baza căreia agenţiile de rating ne-au penalizat grav. A nu recunoaşte acest lucru înseamnă a aplica politica struţului şi apoi ne întrebăm de ce ne ocolesc investitorii”, a mai spus economistul-şef al BNR.
Comisia Europeană a demarat, săptămâna trecută, procedura de infringement asupra României, ca urmare a deficitului bugetar mare din 2008, şi i-a recomandat să reducă deficitul până în 2011, să implementeze măsurile fiscale detaliate în bugetul pe 2009 adoptat în luna februarie şi reviziut în aprilie, în special cele referitoare la reforma sectorului de pensii şi a salariilor din domeniul public. Autorităţile din România au o ţintă de deficit bugetar de 5,1% în 2009, scopul declarat fiind atingerea unui nivel mai mic de 3% până în 2011.

Apelurile telefonice în străinătate, mai ieftine cu până la 60%, peste două zile


Folosirea telefonului şi a internetului în străinătate este încurajată de tarife mai mici cu până 60% care se aplică de peste două zile. Acestea sunt cerinţele Comisiei Europene, obligatorii pentru toţi operatorii europeni de telefonie.

Rămâne mai ieftin să primeşti un telefon când eşti în străinătate, cu toate că tariful scade la 0,19 euro pe minut, iar pentru apeluri efectuate, la 0,43 euro. Însă noutatea, de această dată, este că apelurările efectuate în roamnig vor fi facturate la secundă, după primele 30 şi nu la minut. Iar cele pentru apeluri primite, vor fi facturate la secundă, după prima secundă. Ceea ce poate reduce cu un sfert facturarea convorbirilor în roaming.

Se ieftinesc şi sms-urile, chiar de trei ori. Dar noutatea absolută este că navigarea pe internet, expedierea imaginilor sau descărcarea filmelor costă mai puţin, cel mult un euro pe megabit descărcat. Tarifele trebuie să se aplice de la 1 iulie, dar deja operatorii din România le-au anunţat de două săptămâni.

Cristoiu se pregateste sa-si ia zborul.




Ce se intampla cu Ion Cristoiu? Se intreaba multi… E de bine, va spun eu. Cristoiu a schimbat directia, cu aproximativ 6 luni inainte, de fiecare data cand urnele au decis schimbarea presedintelui in functie. Asa ca e de bun augur. Aproape o prevestire pentru toamna. A avut de fiecare data alte motive, e adevarat. Nu stau sa le mai dezgrop. Stiu ca acum a inceput sa scrie mizerii si lumea se intreaba de ce.

– Un motiv ar fi, spun gurile rele, faptul ca ar vrea sa ajunga Presedintele Televiziunii Nationale. Si trebuie sa “dea bine” pe langa mai marii zilei, adica pe langa Basescu si acolitii.
– Un alt motiv ar fi, spun gurile si mai rele, ca e posibil ca in curand Elena Basescu sa o angajeaze consilier pe Ioana, fiica lui care traieste la Bruxelles si se ocupa de avocatura cosmica si turism spatial. Va rog sa nu radeti (prea tare), e cat se poate de adevarat… Nu stiu daca Ioana Cristoiu a avut pana acum vreun client, dar… Eba sigur are nevoie de ajutor in PE, pentru vreun proiect spatial care sa ne lase cu gura cascata.

Ca o fi primul motiv, ca o fi al doilea, ca sunt amandoua… nu se stie sigur. Insa Cristoiu pare ca se pregateste sa isi ia zborul de la Antene. In ciuda aparitiilor aproape zilnice la emisiunea Gabrielei Firea. In ce directie, ne vom lamuri in curand.

România, sub „norul roşu”. Razele ultraviolete au depăşit de 10 ori valoarea suportată de piele


În timp de gripa porcină şi criza economică au captat atenţia autorităţilor române, unul dintre „duşmanii” cei mai periculoşi ai sănătăţii este lăsat de capul lui. Vorbim despre razele ultraviolete, care au depăşit de aproape zece ori valoarea suportată de piele. Cu toate că hărţile realizate din satelit arată că România se află sub „norul roşu”, autorităţile nu iau nici o măsură în acest sens.

Vecinii noştri sunt ceva mai precauţi. În Ungaria, de exemplu, jandarmii interzic celor sub 18 ani să practice sportul în aer liber în perioada de maximă expunere, între 11.30 şi 16.00.

Medicul dermatolog Monica Capâlna este îngrijorată de consecinţele pe care le au razele ultraviolete asupra pielii şi, implicit, de numărul tot mai mare al persoanelor care se prezintă la medic cu astfel de probleme.

„De saptamâni întregi este alertă în Europa. S-a măsurat concentraţia de UVB deasupra Ungariei şi Poloniei şi s-a înregistrat valoarea de 9,4, pe o scară de la 1 la 10, unde 10 este maxim. Aceasta înseamna că s-au înregistrat radiaţii UVB de nouă ori mai mari decât poate suporta pielea noastră”, a spus medicul.

„O expunere de zece minute la soare, între orele 11.30 si 16, produce arsura solară care poate transforma orice neg pigmentar într-unul malign. Două arsuri solare la copii sub 14 ani duc la înzecirea riscului de apariţie a melanomului malign după 20 de ani. Pur şi simplu, pielea umană nu mai poate suporta radiaţiile”, susţine dr. Capâlna.

Dacă pericolul este atât de mare, de ce în România nu se vorbeşte despre el? Simplu. „Pentru că în România nu se masoară oficial UVB, a răspuns medicul.

„Vin foarte mulţi pacienţi cu arsuri solare. S-au înzecit cazurile de displazie, de stări precanceroase, în care se recomandă deja excizarea. Ar fi bine să apară mesaje de avertizare în presă, în parcuri, la intrarea în ştranduri, ca oamenii sa fie informaţi şi să nu se expună radiaţiilor”, a concluzionat dr. Capâlna.

Medicul sfătuieşte românii să utilizeze cremă cu factor de protecţie cât mai mare. Este foarte important să nu uităm de ochelarii de soare, pentru că razele UVB provoacă arsuri de retină.

Medicul Ovidiu Farcas, reprezentant al Direcţiei de Sănătate Publică Mureş, a declarat: „Noi oficial nu am primit absolut nimic. Putem doar recomanda populaţiei să evite expunerea de lungă durată între orele 11 şi 16 şi să ia celelalte măsuri de precauţie. Noi ca instituţie nu măsuram radiaţiile ultraviolete”.

Elena Băsescu va plăti peste 1.500 € chirie, la Bruxelles


Proaspătului europarlamentar Elena Băsescu îi trebuie o locuinţă la Bruxelles, unde îşi va petrece trei săptămâni pe lună în următorii cinci ani, a patra fiind rezervată lucrărilor de la Strasbourg.

Fata preşedintelui nu poate sta oriunde în “capitala” Europei, aşa că EBA i-a pus pe pedelişti să-i caute un apartament într-o vilă, chiar lângă locul său de muncă, Parlamentul European, pe strada Rue de Wiertz nr. 60, una dintre locaţiile cele mai scumpe din Bruxelles, afirmă surse din PD-L. Conform unor experţi, în această zonă preţul chiriei pentru un apartament se ridică la peste 1.500 de euro pe lună.

Păzită zi şi noapte

Mezina preşedintelui Băsescu e păzită în ţară, conform protocolului, de Serviciului de Pază şi Protecţie. Cum acesta nu are competenţe în afara ţării, de siguranţa ei în străinătate se vor ocupa serviciile din Belgia şi din Franţa.

Patapievici = popo


Patapievici aka spion CIA aka intelectualul Europa Libera platit de americani , surpriza e popo !!!

Se arde in cur ….obicei dobandit de la tovarasii americani

patap3

Prima casa – program de satisfacere a clientelei politice


Cine va beneficia de programul PRIMA CASA ?

Banca ? NU …..dobanzile sunt relativ mici
cetateanul ? NU …. el plateste dobanzi

acest program e facut cu dedicatie pt. dezvoltatorii imobiliari care au cotizat la PDL si PSD

modalitatea ….a fost prezentata in emisiunea de azi Biz Bazar de pe Antena 3.

Inca o modalitate de devalizare a banului public marca PDL  ….Boc Basescu .

Prezidenţiabilul Bătăiosu se aruncă în lupta politică


Un ultranaţionalist, creştin „fierbinte”, fost bodyguard şi anticar vrea să se mute de la periferie în Palatul Cotroceni mizând pe un nume cu rezonanţă.Marian Bătăiosu a trecut de 40 de ani şi n-a plecat niciodată din România. Locuieşte cu mama sa, în casa părintească, întrun cartier bucureştean urât, nu e căsătorit şi îngrijeşte un câine maidanez, o căţea, botezată „Fetiţa”. Marian Bătăiosu vrea să fie preşedintele României. Şi-a anunţat deja candidatura, într-o conferinţă de presă nefericită la care n-au participat decât o mână de prieteni şi vreo doi „agitatori” veniţi „să facă băşcălie”.

Pentru că e un idealist radical, nu s-a descurajat. A început să strângă semnături, îl ajută nişte organizaţii creştine, şi e sigur că va intra în „cursa” pentru Cotroceni, şi că aşa, venit de nicăieri, va câştiga.

Între Diogene şi blogging

Marian Bătăiosu e catalogat, rapid şi des, „cam ciudat”. Lumea nu are răbdare să-l asculte, iar el face slalom printre idei prea generoase pentru a nu fi privit cu suspiciune. Vorbeşte, în parabole, despre patriotism şi onoare, în cuvinte care iau foc brusc, zgomotos, ca date cu benzină. Gânditorul său preferat e Diogene din butoi. Ca şi filosoful grec, Bătăiosu e excesiv de onest şi trăieşte cu puţin. Crede sincer că „Don Quijote era singurul om sănătos într-o lume bolnavă”. Se regăseşte în „cavalerul tristei figuri” şi e gata să spulbere toate morile de vânt din politică. Sloganul său electoral este: „Eu sunt Bătăiosu, un luptător!”.

Marian are un curriculum vitae în care s-au înghesuit meserii rezervate, de regulă, marginalilor. A fost lăcătuş, mecanic de întreţinere la o fabrică de pâine, a sondat opinia publică, a trasat grafica la o revistă pentru pasionaţii de astrologie, a fost secretar la Societatea Culturală „Getica”, bodyguard, anticar şi web-designer. „Criza asta” l-a prins „ca pe toţi românii, cu pantalonii în vine”.

Acum e nevoit să trăiască din ceva destul de obscur: „Amenajări interioare, mă rog…”. Pentru că are destul timp liber, Marian Bătăiosu este şi blogger (îl găsiţi la http://bataiosu.wordpress.com/ . Candidatura la preşedinţie a anunţat-o, în mod simbolic, de Ziua Bloggerilor Bucureşteni, la sfârşitul lunii mai. A întâmpinat dificultăţi cu locul, Casa de Cultură a Studenţilor. Până la urmă s-a ţinut la etajul 1, în sala 8: „M-au mutat, mi-au făcut probleme. Nu ştiu de ce nu a venit mai multă lume, poate şi ploaia…”.

Cum arată Dumnezeu

Marian Bătăiosu nu se teme de piedici, pentru că e în el ceva de nezdruncinat. Credinţa. În adolescenţă a fost ateu, apoi, după ce a intrat la facultate, la Tehnologia Construcţiilor de Maşini, s-a apropiat din ce în ce mai mult de Dumnezeu până când într-o zi i s-a întâmplat un miracol: a simţit cum sufletul îi iese din trup şi se scaldă tot într-un ocean „de lumină, de iubire şi de pace”. Dumnezeu era o lumină orbitoare.

„Atunci s-au unit în mine mintea cu inima, atunci omul a fost unul cu Divinitatea, atunci am devenit om”, spune Bătăiosu. Aşa s-a născut un „creştin fierbinte” care l-a avut duhovnic pe Ioan Iovan, un „creştin fierbinte” care crede că România rătăceşte în întuneric, fiindcă şi-a pierdut reperele morale: „Omul trebuie să fie în armonie cu Dumnezeu, cu ceilalţi oameni, cu natura şi cu el însuşi. La noi, toţi aceşti piloni de susţinere sunt viciaţi. Dar mai sunt oameni, oameni loiali, adevăraţi, după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, nu trebuie să ne pierdem speranţa, căci, fără speranţă, ce ne rămâne?”.

Notez. Pasta pală a pixului curge leneşă în carneţelul albastru cu cotoarele rupte. Marian Bătăiosu are un moment când lăcrimează. „Întâlnirea cu presa” îl emoţionează, vede în ea „un semn” că visul său nu e chiar în zadar: „Poate vor auzi oameni şi mă vor urma, milioane de oameni, cine ştie, cine ştie…”. Terasa plină de umbreluţe cu spinările arse de soare e invadată de cerşetori care ne spun poveşti frumoase. Bucureştiul e un cinematograf uriaş în care rulează, zi de zi, „Filantropica”. O ţigancă îmi „ghiceşte”: „Eşti om mare, cu funcţie, ai pix”. Lui Marian Bătăiosu nu-i spune nimic.

ADVERSARII

Bătăiosu: „Băsescu n-a făcut pasul de la animal la om politic”

Frust, Marian Bătăiosu toarnă peste potenţialii săi rivali politici adjective care nu iartă, îi descrie cum poate el mai bine. În preşedintele Traian Băsescu vede „un animal politic bun care n-a făcut pasul greu spre un om politic”.

Pe Crin Antonescu îl reduce la o oratorie deşănţată şi nimic mai mult: „E bun de gură şi atât!”. Despre Mircea Geoană crede că nu mai e nimic de adăugat la ce a spus deja Ion Iliescu: „Un prostănac”. Corneliu Vadim Tudor este, pentru Bătăiosu, „un cărturar fără bunsimţ”, iar Gigi Becali „n-are suflet rău, dar e prea orgolios, şi ce face bine distruge din orgoliu, e un om pentru care vorbesc faptele, prea diferite de vorbe”.

Pe Radu Duda îl dispreţuieşte pentru rapiditatea cu care a ars etapele în cariera militară: „I-a umilit pe cei care muncesc o viaţă în Armata română…”.

PORTRET

Revoluţionar, „golan”, anticar

Marian Bătăiosu a fost, întâi, „decreţel”. A crescut în ceauşism, în familia unui rapsod eşuat: „Tata s-a bătut cu Benone Sinulescu în concursuri de muzică populară. N-a vrut el să plece din Bucureşti în provincie, altfel ar fi avut o carieră impresionantă”. S-a simţit dintotdeauna un artist („Sunt generos, vreau mereu să ofer câte ceva”) şi ar fi dorit să-şi încerce şansa în arte plastice. E convins că ar fi devenit celebru, însă „n-a fost să fie, viaţa m-a purtat prin alte locuri, dar nu m-am ferit de muncă”.

Apoi a venit Revoluţia şi a crezut că va fi bine. Bătăiosu a fost în stradă, a scăpat miraculos de o fractură de tibie şi peroneu, când stătea într-un picior, în aer, şi mulţimea îl presa dincolo de limitele ştiinţelor exacte. Civismul său s-a concretizat imediat la începutul anului 1990, când a înfiinţat alături de alţi nebuni frumoşi ai kilometrului zero „Grupul Independent pentru Democraţie”. În „Grup” au mai rămas azi oameni să-i numeri pe degete. Revoluţionarii neîmpăcaţi.

S-a ţinut departe de politică până acum

Bătăiosu s-a ţinut departe de politică: „Nu am intrat în partid, nici înainte de 1989, nici după, fiindcă nu m-am putut adapta….”. Pe 12 ianuarie 1990, la Piaţa Romană, cu lumânări în mână, Marian Bătăiosu a făcut un jurământ: „Am fost mai mulţi atunci, am promis să nu-i uităm pe cei ucişi în decembrie. Nu ştiu ce au făcut alţii, dar eu n-am uitat!”. La Mineriada din iunie 1990, a avut noroc: „Eram lângă statuia lui Mihai Viteazul, am fost printre cei care au avut şansă, am scăpat nebătut”.

Prezicerea lui Carmen Harra şi candidatul cu litera „M”

Marian Bătăiosu a decis că e momentul să facă pasul spre preşedinţie încurajat şi de ceea ce a auzit la televizor, la Pro TV, de la Carmen Harra, care a prezis, în prime-time, că la toamnă va triumfa un necunoscut care începe cu litera „M”.

„Poate o fi Marian Bătăiosu”, speră fostul anticar. În perioada petrecută între cărţi, l-a cunoscut şi pe Emil Constantinescu, căruia i-a vândut un volum pe care fostul preşedinte i l-a dăruit lui François Mitterrand. Nu a fost uşor: „De fiecare dată când vinzi o carte, îţi rupi o bucată din suflet”. Bătăiosu şi-a rupt sufletul de câteva mii de ori.

Între revoluţionarul cu zulufi şi bărbatul care o ascultă pe Carmen Harra şi vrea să ia calea Cotroceniului, viaţa a curs alambicat. Marian Bătăiosu s-a antrenat pe blocuri în arte marţiale, lovitura sa fatală fiind celebra „talpă murdară”, s-a uitat la filme western şi „de război”, a făcut yoga, a citit „câteva zeci de tomuri de filosofie”, a tras ca un nebun de fiare, l-a cunoscut pe Mircea Badea la sală („E un băiat timid căruia îi plac karatele, nu ştiu ce e cu el la televizor, se defulează sau ceva”), a urmat şi un curs pentru a deveni prezentator TV de divertsiment, însă n-a mers treaba („Eram prea bătrân”). Peste toate, a fost şi îndrăgostit, dar n-a avut noroc să se însoare: „Poate unde sunt şi pretenţios…”.

IDEILE POLITICE

Şi-ar dori o apropiere de China

Pentru Marian Bătăiosu, viitorul sună altfel decât auzim de la politicienii comuni. Pare că răul e mai aproape să învingă în lume, forţe conspiră la instaurarea „Noii Ordini Mondiale”, şi asta nu e bine deloc. De aceea, Marian Bătăiosu lucrează la un manifest al Mişcării pentru Renaşterea Spirituală a Poporului Român şi ar vrea o Constituţie îmbibată de creştinism.

N-ar trăi niciodată în Anglia, ba mai mult, „modelul englez” ar trebui respins ferm: „Acolo e un stat poliţienesc, sunt oamenii controlaţi, ce vor să ne facă şi nouă acum cu cipurile astea…”. Lumea în care Marian Bătăiosu s-ar simţi bine nu mai există decât în cărţi vechi ca infinitul: „Ideal ar fi să trăim în Cetatea divină a Sfântului Augustin, dar nu se mai poate… Măcar formulele de adresare în societate ar trebui schimbate, să ne spunem între noi fraţi, nu domnule. Domnul e numai unul”.

Marian Bătăiosu îşi iubeşte prea mult ţara, atât de mult încât e acuzat pe blog de xenofobie şi antisemitism. Neagă: „Iubesc România, pentru că aici avem Vârful Omul, aici avem Vârfurile Adam şi Eva, conform tradiţiei populare. Dacă pământul sfânt al ţării ar fi în pericol, aş pune mâna şi pe armă, deşi sunt pacifist! Apoi, suntem creştini, de ce să ne fie ruşine? Nu am nimic cu nimeni, nici cu evreii, nici cu homosexualii, vreau ca omul să fie om! Da, am participat acum doi ani la un marş anti-gay, dar nu sunt decât împotriva căsătoriilor între ei. În rest… Dacă ies preşedinte, o să atrag alături de mine personalităţi, duhovnici, dar şi oameni din cultură şi ştiinţe, indiferent de etnie, religie, sex, origine socială şi altele”. Viziunea sa despre România mai cuprinde „o neutralitate activă, aşa, o apropiere de China”.

Bătăiosu crede că nici Uniunea Europeană şi nici NATO nu sunt chiar OK şi că statutul nostru de membri ar trebui dezbătut popular şi, poate, anulat. În prima vizită ca oficial al statului român, Marian Bătăiosu ar merge la Paris: „Mi-am dorit dintotdeauna să-l văd…”.

DE LA NUŢU ANGHELINA LA NATI MEIR

Alţi candidaţi atipici pentru Cotroceni

Preşedinţia României a fost o Fata Morgana care a atras după Revoluţie o pleiadă de personaje deosebite, de la eternul Corneliu Vadim Tudor la fostul oier George (Gigi) Becali. 1996 a fost anul unei recolte deosebite. S-au remarcat atunci Nuţu Anghelina şi Constantin Mudava.

Nuţu Anghelina a candidat ca independent având însemn electoral o pâine, sub care stătea scris: „Semnul împăcării cu Dumnezeu”. Nuţu Anghelina, deşi numele derutează, este un bărbat cu barbă. A reuşit la alegerile din 3 noiembrie 1996 să atragă 0,34% din electorat, adică 43.319 voturi. După alegeri, Anghelina, care are palida consolare de a-l fi zdrobit electoral pe vindecătorul Constantin Mudava, s-a pierdut în lumea nebuloasă a afacerilor.

Constantin Mudava a candidat tot ca independent şi a sedus 0,31% dintre electori (39.477 de voturi), ocupând un meritoriu loc 14 din totalul de 16 pretendenţi la fotoliul prezidenţial. Pentru eternitate rămâne replica definitorie a viziunii sale: „Rog poporul român să stea cu mâinile şi picioarele depărtate, ca să-l pătrund cu energia mea”.

În 2004, Raj Tunaru, liderul perifericului Partid al Tineretului Democrat, a ocupat ultimul loc în cursa prezidenţială convingând doar 0,26% din electorat, apoi politicianului i s-a pierdut urma într- un penticentiar din America, după un scandal sexual.

Anul acesta, o prezenţă deosebită se anunţă a fi omul de afaceri Nati Meir. El a avut o lansare spectaculoasă, la un hotel de lux unde, pe scenă, prezidenţiabilul a îndesat bani în sutienul unor dansatoare cel puţin exoticet.

Cum sa spargi 4 miliarde de euro


Nu aduce publicitatea ce aduce ilegalitatea!


Publicitatea manipulatoare care a invadat canalele de televizine si spatiile publicitare ale ziarelor nu este raul cel mai mare fabricat de Gabriel Resources in aceasta perioada. Cum ne-au obisnuit, pretinsele lor bune intentii sunt puse in practica prin acte care sfideaza si cea mai robusta nesimtire in ceea ce priveste respectul pentru litera legii.

Dat fiind ca toate autorizatiile si acordurile obtinute pana acum ilegal de companie de la unele autoritati romane binevoitoare au fost anulate de instantele de drept, Gabriel nu prea mai poate nicicum avansa cu proiectul sau. In acelasi timp, nu se poate gandi nici sa reia de la zero procedura de autorizare a proiectului, pentru ca asta ar presupune alti 10 ani, bani si alte resurse de intretinere a bunavointei, intr-o munca pe care n-a reusit s-o faca bine nici prima data cu toata bunavointa institutiilor vizate. Experienta de pana astazi i-a intarit lui Gabriel intelepciunea ca in Romania exista intotdeauna o cale mai scurta de a face orice … Reteta e urmatoarea: compania depune o noua cerere la aceeasi autoritate care i-a eliberat un act anulat irevocabil de instanta si solicita un nou act cu continut identic cu cel anulat. Si prin bunavointa il obtine. A procedat deja asa cu certificatele de urbanism obtinute in cascada din partea amabilului Consiliu Judetean Alba, dupa ce instantele competente le anulau/suspendau pe cele precedente. Este ca si cum pe aceeasi tema prost facuta, un elev ia in prima faza patru, iar apoi zece cu felicitari.

In acest moment Gabriel incearca sa obtina din partea Ministerului Culturii un nou certificat de bunavointa pentru descarcare de sarcina arheologica a celor mai valoroase vestigii arheologice: galeriile romane si pre-romane din Masivul Carnic. In logica deja descrisa, noul act l-ar inlocui pe cel anulat de instanta in urma procesului intentat Ministerului Culturii de Alburnus Maior. Pe langa faptul ca nu ar exista nici o baza stiintifica pentru descarcarea acestui masiv, s-ar ignora intr-un mod nepermis intr-un stat de drept autoritatea puterii judecatoresti! Mai mult, eliberarea binevoitoare a unui nou certificat ar demonstra, daca mai era nevoie, dispretul constant al guvernului roman pentru respectarea legii si a mostenirii noastre culturale si naturale.

Practic, o sentinta definitiva denunta faptul ca zona nu a fost nici pe departe cercetata corespunzator, iar compania fara sa mai dea un harlet in pamant, cere iarasi ministerului sa admita ca zona este libera de vestigii. Ca sa nu mai discutam ca aceleasi vestigii care pentru toate forurile internationale de patrimoniu sunt de o valoare incontestabila, pentru unii oameni binevoitori de pe la noi sunt de valoare neglijabila.

Scrie-i acum Ministrului Culturii si Cultelor si arata-i ca stii de toate aceste cai pe care Gabriel Resources incearca inca o data sa ocoleasca legea si arata-i ca iti pasa de patrimoniul tau de la Rosia Montana! Nu lasa bunavointa unora sa inlocuiasca acea lege care ar trebui sa fie aceeasi pentru toti!

Petitia adresata Ministrului Culturii o gasesti pe pagina web a campaniei www.rosiamontana. org sau direct la linkul de mai jos.

http://www.ngo. ro/date/4ef160f5 484c05ea6c665d19 f7a161d3/ AM_scrisDes15060 9_MCCTPaleologu_ RMCarnic. doc

Nu uita ca inainte de a trimite petitia la adresa indicata in antetul scrisorii, sa o personalizezi cu datele tale.

O zi faina,

Asumaţi-vă eşecul moral şi lepădaţi-vă de răul absolut care este Băsescu!


Emil, apel către intelectuali: Asumaţi-vă eşecul moral şi lepădaţi-vă de răul absolut care este Băsescu!

Fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, le pune un diagnostic politico-psihiatric “intelectualilor lui Băsescu”: aceştia suferă de “fascinaţia bădăranului” şi şi-au vândul libertatea pentru a obţine avantaje materiale. Constantinescu se referă la Traian Ungureanu şi la Horia Roman Patapievici, două exemple dintr-un cerc de intelectuali care se “umilesc cu fervoare” la uşa actualului preşedinte. “Pot redescoperi aici elemente ale comportamentului unor elite intelectuale din prima parte a comunismului lui Gheorghiu Dej şi altele din ultima parte a comunismului ceauşist, care păreau dispărute pentru totdeauna”. Fostul preşedinte anunţă fără echivoc că se va lupta pentru alegerea lui Crin Antonescu – care ar fi un produs al fenomenului Piaţa Universităţii – şi le cere intelectualilor anticomunişti să-i urmeze exemplul. Iată, în continuare, câteva fragmente din interviul pe care-l puteţi citi, în varianta integrală, pe ediţia online a ziarului Gândul.

-(…) Principiul alegerii “răului cel mic”, impus şi susţinut, potrivit spuselor dumneavoastră, de o parte a societăţii civile, a creat un impas pentru societate, domnule preşedinte Constantinescu?

//

-Impasul în care ne aflăm, derapajul acesta, a început în 2000 şi 2004. Atunci, o parte a elitei a formulat şi construit, iniţial ca teorie, aplicând-o apoi, principiul “răului cel mic”. Alina Mungiu are, între ghilimele, un merit pentru acest fapt. “Dacă nu putem să alegem binele, atunci să alegem răul cel mai mic!” s-a spus în turul doi al prezidenţialelor din 2000, în care o parte a intelectualităţii anticomuniste şi antiiliesciene a votat pentru Ion Iliescu, întrucât se afla în opoziţie cu Vadim Tudor. Acest proiect a fost rafinat în perioada 2001 – 2004. Mai întâi, o parte a acestor elite s-a lăsat cumpărată, după cum ştiţi, ca şi o parte a presei, de către guvernul Năstase sau de către primarul Capitalei din acea perioadă, Traian Băsescu. A urmat momentul revelaţiei – arestarea lui Mugur Ciuvică –, în care intelectualii – aceşti oameni care s-au inclus într-o parte pozitivă a societăţii româneşti, şi care în anii ‘90 s-au opus transformării României într-o ţară neocomunistă de tip oligarhic – au văzut ce poate urma. S-au trezit din pumni şi, nefiind capabili şi neavând forţa să mai imagineze un proiect corect democratic, au ales, prin aşa-numita teorie a “răului cel mic”, o persoană despre care ei ştiau foarte bine şi că a fost un colaborator permanent, toată viaţa, al fostei Securităţi, şi că a făcut parte din nomenclatură, repet, din nomenclatură. Nu dintre cei patru milioane de membri, ci dintre cei 2400 de membri ai nomenclaturii, dintre primii 1600, pentru care semna Elena Ceauşescu. O persoană care, în mod evident, era acuzată de corupţie, nu în presă, ci în justiţie, pentru el cercetarea fiind finalizată de procurori, cu rechizitoriu. Persoana care avea cel mai mare dosar de corupţie din istoria României, la CSJ. Deci, pentru care candidatura însemna blocarea judecării şi a condamnării sale. Toate acestea le-au ştiut, pentru că nu puteau să nu le ştie… Imediat după asta, în ianuarie 2005, eu am spus că ar trebui ca doamna Mungiu, şi toţi ceilalţi din acest grup, să-şi asume succesul politic din 2000 – pe care şi eu îl recunosc în mod deschis -, iar după asumarea acelui succes politic, să-şi asume şi eşecul moral al principiului. În baza asumări eşecului moral al teoriei “răului cel mic”, să construim în cei cinci ani care urmează o alternativă a binelui. Acest avertisment pe care l-am repetat mereu, nu a fost urmat aproape de nimeni. Pentru că, între timp, o parte a acestor intelectuali au descoperit beneficiile oportunismului, care înseamnă posturi, nu neapărat bine plătite, dar generatoare de avantaje în zona respectivă.

-Despre cine vorbiţi?

-Dacă îmi cereţi exemple, atunci vă spun că este vorba de Traian Ungureanu, de cei care ocupă posturi de ambasadori, apoi de parlamentari, este vorba de conducerea unor institute, cum ar fi Institutul Cultural Român, care generează sfere de influenţă, şi care permit apoi construirea unor grupuri de influenţă în societate, stabilirea de ierarhii…

-Vorbiţi aici despre domnul Patapievici?

-… Sunt lucruri cunoscute. Le cunosc toţi foarte bine, nu trebuie să le numesc. Este vorba şi de diferite alte posturi, fie în anturajul prezidenţial, fie în alte zone politice. Ei bine, am constatat că la stimă şi respect, pentru unii, trebuie să mai adaugi şi o serie de avantaje. Sigur, în România lucrurile le înţelegi mai bine nu printr-o analiză politică sau sociologică, ci printr-una psihologică, uneori psihiatrică. Vorbim despre aspecte precum “fascinaţia bădăranului”, care este prezentă în zonele intelectuale româneşti de multă vreme; redeşteptarea unei forme aberante de cult al propriei umiliri în slujba unei personalităţi cu o fervoare care, pe mine unul, mă cutremură. Pot redescoperi aici elemente ale comportamentului unor elite intelectuale din prima parte a comunismului lui Gheorghiu Dej şi altele din ultima parte a comunismului ceauşist, care păreau dispărute pentru totdeauna.
………………….

-Aveţi în vedere un anumit portret robot al viitorului preşedinte?

-Da, şi ar trebui să ţină cont de noile condiţii politice, precum şi de cele constituţionale. Preşedintele nu are cum să fie un jucător. El trebuie să joace rolul unei personalităţi vizionare – alături de un grup de înţelepţi pe care ar fi trebuit să şi-i aducă aproape prin autoritatea sa morală, intelectuală şi profesională. Problema e că România este în afara jocului, întrucât tocmai preşedintele este cel care ar fi trebuit să construiască un sistem subtil de relaţii personale, discrete, care într-un moment sau altul să promoveze interesele României.

-Regăsim aceste trăsături la vreunul dintre prezidenţiabili?

-Eu spun că da, dar dacă nu mai putem identifica binele, atunci să identificăm răul. Dacă mai există o responsabilitate intelectuală şi morală ar trebui, ca ieşire de urgenţă, să nu ne mai concentrăm pe răul cel mic, ci pe eliminarea răului. Răul absolut, pe care, în acest moment, îl reprezintă Traian Băsescu.

-Pe cine veţi susţine în alegeri?

-Voi lupta pentru Crin Antonescu, în aceeaşi măsură în care consider că participarea alteţei sale, Radu Duda, este benefică întrucât creează ideea că în România există o alternativă. Opţiunea mea pentru Crin Antonescu se bazează pe diferenţierea de modelul negativ de care vorbeam. România are nevoie de o persoană care să nu fie implicată în niciun fel în vreun act de corupţie. Este un avantaj extraordinar pentru ţară. Apoi – aici este un punct de vedere personal –, Antonescu s-a format în Piaţa Universităţii. Îl ştiu de când era tânăr şi l-am propus ministru al Tineretului pentru că, din punctul meu de vedere, reprezenta acel suflu nou de care era nevoie. Spre deosebire de alţii care, în timp, m-au dezamăgit, el nu s-a compromis în toţi aceşti ani.

Nor de etichete