Aurul cumpara pe oricine …

Goana după terenuri în România: Un pumn de fier într-o mănuşă de catifea

În România, resursele naturale au devenit obiect de investiţii lacome şi masive. Terenurile sunt acaparate în mai multe scopuri – agricultură, minerit, energie, turism, resurse de apă şi speculă.

Potrivit unor  informaţii, aproximativ 800.000 de hectare, sau 6% din terenul agricol  românesc, s-ar putea afla deja în mâinile unor corporaţii transnaţionale  – se arată într-un raport cu tema ”Concentrarea terenurilor,  acapararea pământului şi eforturile oamenilor în Europa”, publicat de  think-tank-ul internaţional pentru politici progresiste Transnational  Institute (TNI), cu sediul la Amsterdam.

În acest caz, Europa este deopotrivă avidă de pământ, un loc de  acaparare a terenurilor şi un context al unui astfel de fenomen.  Fenomenul este ascuns în spatele imaginii armonioase a aderării României  la UE, inclusiv liberalizarea pieţei naţionale pentru cumpărători  străini, subliniază raportul. Ţara este ideală pentru investiţii în terenuri şi produse  agro-industriale. Caracteristicile sale naturale o fac potrivită pentru  culturile de cereale, zone mari sunt potenţial disponibile, iar  terenurile costă mai puţin decât în restul Europei. Zonele rurale sunt  abandonate, lăsând în urmă o populaţie locală îmbătrânită şi  vulnerabilă, care nu are prea multe alternative decât să accepte sosirea  unor corporaţii europene agro-industriale, care se instalează legal,  prin închiriere sau achiziţionare de terenuri. În plus, legislaţia şi sprijinul guvernamental favorizează  investitorii la scară largă.

Probabil că unele elemente de speculaţie  pentru a obţine subvenţiile profitabile ale Politicii Agricole Comune (PAC) a UE reprezintă unul dintre factorii care determină acest fenomen  al acaparării. Jumătate din subvenţii au fost primite în 2012 de 1% din  fermieri, toţi aceştia având dimensiunea fermei lor de peste 500 de  hectare. Cu toate acestea, legalitatea aparentă este ca o mănuşă de catifea  care ascunde agresivitatea pumnului de fier ce conduce fenomenul,  consideră raportul. Terenul este confiscat masiv, iar controlul asupra  beneficiilor exploatării acestuia, precum şi puterea de a decide cu  privire la utilizarea lui sunt monopolizate în mâini private, mai  notează raportul. (Sursa: Agerpres)

România,o ţară fără ROST…

“Când te desparți din vina ta, încerci o vreme să te lupți cu ireversibilul, îți dai seama că n-are sens, te lamentezi de formă și renunți. Când te desparți din vina celuilalt, ai nevoie de o perioadă de timp ca să înțelegi ce s-a întâmplat. Iei povestea de la capăt, pas cu pas, și te chinui să pricepi ce n-a fost bine și unde ar fi trebuit ca lucrurile să apuce pe alt drum. La fel se întâmplă și atunci când te desparți de țara ta. Dezamăgit, înșelat, mânios, îndurerat. Nu ți-e usor s-o lași. Țara și mama nu ți le alegi. Te așezi pe celălalt mal al lumii și cauți răspunsul: ce s-a întâmplat cu țara mea de-am fost nevoit s-o părăsesc.

României i-a dispărut rostul. E o țară fără rost, în orice sens vreți voi. O țară cu oameni fără rost, cu orașe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, mașini și țoale fără rost, cu relații și discuții fără rost, cu minciuni și înșelătorii care nu duc nicăieri. Există trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pământul și credința.

Bătrânii. România îi batjocorește cu sadism de 20 de ani. Îi ține în foame și în frig. Sunt umiliți, bruscați de funcționari, uitați de copii, călcați de mașini pe trecerea de pietoni. Sunt scoși la vot, ca vitele, momiți cu un kil de ulei sau de mălai de care, dinadins, au fost privați prin pensii de rahat. Vite slabe, flămânde și bătute, asta au ajuns bătrânii noștri. Câini ținuți afară iarna, fără măcar o mână de paie sub ciolane. Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiți. O fonotecă vie de experiență și înțelepciune a unei generații care a trăit atâtea grozăvii e ștearsă de pe bandă, ca să tragem manele peste. Fără bătrâni nu există familie. Fără bătrâni nu există viitor.

Pământul. Care pământ? Cine mai e legat de pământ în țara aia? Cine-l mai are și cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei susține un program care se intitulează “Sufficiency Economy”, prin care oamenii sunt încurajați să crească pe lângă case tot ce le trebuie: un fruct, o legumă, o găină, un purcel. Foarte inteligent. Dacă se întâmplă vreo criză globală de alimente, thailandezii vor supraviețui fără ajutoare de la țările “prietene”. La noi chestia asta se numește “agricultură de subzistență” și lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca țăranii să-și cumpere roșiile și șoriciul de la hypermarketuri franțuzești și germane, că d-aia avem UE. Cântatul cocoșilor dimineața, lătratul vesel al lui Grivei, grohăitul lui Ghiță până de Ignat, corcodușele furate de la vecini și iazul cu sălcii și broaște sunt imagini pe care castrații de la Bruxelles nu le-au trăit, nu le pot înțelege și, prin urmare, le califică drept niște arhaisme barbare. Să dispară! Din bețivii, leneșii și nebunii satului se trag ăștia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pământ, că nu erau în stare să-l muncească. Nu știu ce înseamnă pământul, câtă liniște și câtă putere îți dă, ce povești îți spune și cât sens aduce fiecărei dimineți și fiecărei seri. I-au urât întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineața și plecau la câmp cu ciorba în sufertaș. Pe toți gângavii și pe toți puturoșii ăștia i-au făcut comuniștii primari, secretari de partid, șefi de pușcării sau de cămine culturale. Pe toți ăștia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de milă, de silă, creștinește.

Credinta. O mai poartă doar bătrânii și țăranii, câți mai sunt, cât mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrăcat, greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel anume și pus la loc în lada de zestre împreună cu busuioc, smirnă și flori de câmp. Pus bine, că poate îl va mai purta cineva. Când or sa moară oamenii ăștia, o să-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu. Avem, în schimb, o variantă modernă de credință, cu fermoar și arici, prin care ți se văd și țâțele și portofelul burdușit. Se poartă la nunți, botezuri și înmormântări, la alegeri, la inundații, la sfințiri de sedii și aghesmuiri de mașini luxoase, la pomenirea eroilor Revoluției. Se accesorizează cu cruci făcute în grabă și cu un “Tatăl nostru” spus pe jumătate, că trebuie să răspunzi la mobil. Scuze, domnu’ părinte, e urgent. Fugim de ceva ca să ajungem nicăieri. Ne vindem pământul să facă ăștia depozite și vile de neam prost pe el. Ne sunăm bunicii doar de ziua lor, dacă au mai prins-o. Bisericile se înmulțesc, credincioșii se împuținează, sfinții de pe pereți se gândesc serios să aplice pentru viză de Canada . Fetele noastre se prostituează până găsesc un italian bătrân și cu bani, cu care se mărită. Băieții noștri fură bancomate, joacă la pokere și beau de sting pentru că știu de la televizor că fetele noastre vor bani, altfel se prostituează până găsesc un italian bătrân cu care se mărită. Părinții noștri pleacă să culeagă căpșuni și să-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct și cancer pentru multinaționalele lor, conduse de securiștii nostri.

Sună-ți bunicii, pune o sămânță într-un ghiveci și aprinde o lumânare pentru vii și pentru morți.”

Timbrul de mediu din nou in instanta

In data de 22.01.2013 a fost prezentata forma noii legi privind Timbrul de mediu. Astfel, potrivit Ghidului timbrului de mediu, publicat de catre Ministerul Mediului, taxa se va aplica avand la baza principiul “poluatorul plateste”, deoarece se taxeaza in principal emisiile generate de masina. Timbrul de mediu vizează nivelul de emisii si tipul de tehnologie folosit (Euro 1, 2, 3, 4, 5). In cuprinsul Ghidului se specifica faptul ca timbrul de mediu va fi cu adevarat o taxa de mediu, pentru ca se calculeaza in principal in functie de emisia de CO2, emisie ce este luata in calcul in intregime pentru timbru, fata de 30% cat este prevazut in legea in vigoare. De asemenea, prin acest timbru de mediu se doreste stimularea innoirii parcului auto national pentru a ajunge, in urmatorii ani, la standardele de poluare pe care Uniunea Europeana le impune statelor membre

Forma taxei a starnit deja controverse in randul cetatenilor romani, ridicandu-se doua probleme majore: dacă mai poate fi atacata in instanta aceasta varianta a timbrului de mediu si dacă este legala prevederea potrivit careia pentru masinile ai caror proprietari care au obtinut in instanta restituirea taxei sau inmatricularea fara plata taxei se va percepe timbrul de mediu cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra acestora.
Mai poate fi atacata in instanta aceasta varianta a timbrului de mediu?

Raspunsul cu privire la aceasta intrebare este unul afirmativ, intrucat nici aceasta taxa nu are o varianta prin care sa fie eliminate total nelegalitatile. Desi se doreste aplicarea principiului „poluatorul plateste” forma timbrului de mediu atrage incalcarea normelor legale privitoare la dreptul de proprietate aparat atat de Constitutia Romaniei, cat si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Observam ca, prin noua formula de calcul al timbrului de mediu, taxa creste foarte mult pentru autoturismele Euro 3 si Euro 4 si scade pentru autoturismele Non-euro, Euro 1 si Euro 2. Avand in vedere ca majoritatea tranzactiilor cu autoturisme au ca obiect autoturisme incadrate in normele Euro 3 si Euro 4, proprietarii acestora vor fi afectati in cazul in care vor dori sa instraineze autoturismul neputand dispune de atributele conferite de dreptul de proprietate. Circuitul civil este liber, iar prin stabilirea acestei limite se incalca si principiul liberei circulatii a marfurilor, prevazut de art. 34-36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Opinia potrivit careia autoturismele Non-euro, Euro 1 si Euro 2 polueaza mai putin, intrucat au o durata de viata mai scurtă nu-si gaseste justificare, intrucat pot exista situatii in care posesorul unui autoturism non-euro sa circule cu acesta mai mult decat un posesor de autoturism Euro 3, astfel ca rezulta clar diferenta de poluare, principiul “poluatorul plateste” nefiind aplicabil in speta de fata.

 
Ce se intampla cu autoturismele ai caror proprietari au obtinut in instanta restituirea taxei sau inmatricularea autoturismului fara plata taxei?

Prevederea introdusa in cuprinsul Timbrului pentru mediu, potrivit careia se percepe timbrul de mediu la transcrierea dreptului de proprietate al autoturismelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fara plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, sau taxei pe poluare pentru autovehicule, precum și taxei pentru emisii poluante provenite de la autovehicule. Aceasta prevedere este neconstitutionala si nu-si poate gasi aplicarea, intrucat legea nu poate retroactiva. Astfel, pronuntarea hotararii judecatoresti avea in vedere versiunea taxei auto la momentul inmatricularii autoturismului, iar inmatricularea acestuia s-a realizat potrivit prevederilor legale privitoare la inmatricularea autovehiculelor.
Trebuie avut in vedere ca sunt sanse sa nu mai existe identitate intre persoana careia i s-a restituit taxa si actualul proprietar al autoturismului, deoarece in decursul anilor acesta putand fi instrainat de mai multe ori. Nu se poate imputa cetateanului roman care a obtinut in instanta, in mod just, indreptarea unei grave erori legislative, sa plateasca pentru faptul ca legile anterioare nu au fost adoptate in conformitate cu prevederile europene si au condus la incalcarea dreptului Uniunii Europene. Aşteptăm cu interes aplicarea in practica a acestor prevederi după publicarea Timbrului de Mediu in Monitorul Oficial si adoptarea Normelor de punere in aplicare a acestuia.

 

Luând în considerare toate aceste aspecte, ajungem la concluzia ca Timbrul de mediu va continua sa incalce prevederile legale si va determina actionarea in instanta de catre cei care doresc inmatricularea unui autoturism in Romania si carora li se va percepe acest timbru.

Schengen – explicatia

Romania a obtinut zilele acestea „o victorie in infrangere”. A pierdut tactic, dar a castigat strategic.

Iar motivul real pentru care a fost refuzata este, paradoxal, exact acelasi motiv pentru care ar fi trebuit sa se gandeasca foarte serios, de la inceput, daca vrea sa adere.

Una dintre ultimele redute care rezista in fata circulatiei globale a informatiei este cea a motivatiilor in politica. Este mult mai usor sa gasesti pe Internet specificatiile tehnice pentru un armament sofisticat, decat motivatiile reale pentru care guvernul tarii X a luat decizia Y, la momentul Z.

In cazul de fata, este important sa intelegem de ce Germania, Olanda si alte state membre UE care se ascund in spatele lor au decis sa respinga aderarea Romaniei.

Reactiile din Romania sugereaza ca majoritatea politicienilor fie nu cunosc motivatia reala a guvernelor europene in cauza, fie o cunosc dar prefera sa exploateze momentul in planul politicii interne.

Este importanta si intelegerea contextului, cu precizarea ca un context poate favoriza exploatarea unor anumiti parametri reali ai unei probleme, de catre un „actor” ofensiv care vrea sa loveasca o „tinta” politica. Adica a parametrilor care ii convin. Ceea ce nu schimba, pe fond, datele problemei.

In 2011, Olanda a fost cea care a blocat aderarea Romaniei la Spatiul Schengen, in 2013 rolul a revenit Germaniei. Acum doi ani ne-a dat flit un baiat de pravalie, astazi ne-a trantit usa in nas unul din patronii pravaliei, in persoana. Sunt doua tari cu pozitii foarte apropiate in UE, pe majoritatea dosarelor. Deci transferul de rol conteaza.

Si in 2011, si in 2013, respingerea Romaniei s-a facut cu ignorarea Tratatului European si a angajamentelor in domeniu asumate de toate guvernele statelor membre. „Legarea” aderarii la Spatiul Schengen de MCV este o inventie ulterioara, pur politica. Or, exact in plan politic contextul este (inca) defavorabil Romaniei.

Deustchland uber alles? Pentru catei, da. Pentru dulai, nu.

Germania a preluat stafeta acestui abuz de drept, inclusiv pentru ca politicienii romani, fara sa se gandeasca la consecinte si exclusiv din ratiuni de politica interna, au generat un context favorabil in vara lui 2012, atacand din toate pozitiile Germania si politicile acesteia in Europa.

Actionand astfel, au oferit alibiul perfect adevaratilor decidenti din UE, hotarati oricum sa nu permita accederea Romaniei in Spatiul Schengen. Avem aici un caz clasic de manipulare a unui context favorabil. Toata lumea se va gandi acum: aha, deci Germania si cancelarul Angela Merkel se razbuna acum pentru atitudinile politicienilor romani din vara lui 2012. E logic si credibil, nu?

E aparent logic, dar nu si credibil. Pentru ca al doilea refuz inregistrat de Romania dupa eforturile sale costisitoare de a intra in Spatiul Schengen, oricat de ciudat ar parea, nu are nicio legatura cu actiunile iresponsabile ale politicienilor romani din 2012, nici cu coruptia din Romania, nici cu reforma Justitiei.

Germania a fost „delegata” azi, in locul Olandei, pentru a transmite vestea proasta, tocmai pentru ca foarte multi observatori care se cred „destepti” vor considera ca este logic ca Germania sa ne „pocneasca” dupa ce s-a intamplat anul trecut. Este logic, dar inexact. De fapt, s-a lucrat ca la manual, cu profesionisti autentici.

Singura intrebare inteligenta aici este de ce Germania a acceptat sa faca „treaba murdara” a UE, stiut fiind ca respingerea Romaniei este contrara tratatelor si legislatiei europene, in apararea carora oficialii de la Bruxelles sarisera (corect, pe fond, dar ipocrit, dupa cum vedem azi) acum cateva luni?

Iar cel mai probabil raspuns ar fi ca Germania a decis ca in Romania partida este jucata in favoarea Guvernului, si nu doar pe 1-2 ani de aici inainte, deci pagubele Berlinului pe relatia cu Bucurestiul sunt oricum inferioare castigurilor pe relatia cu alte guverne si cu Bruxelles-ul (care nu poate interveni direct, avand in vedere ca dosarul Schengen este inter-guvernamental).

Prin urmare, de ce nu intram, de fapt, in Spatiul Schengen?

Daca presedintia irlandeza a UE are o atitudine la fel de amicala fata de Romania pe cat o sugereaza declaratiile ambasadorului Irlandei la Bucuresti, atunci problema aderarii Romaniei la spatiul Schengen trebuie sa se afle pe agenda Consiliului JAI din 7-8 martie. Este foarte important pentru Romania ca dezbaterea sa aiba loc.

Batalia zilelor urmatoare se va da pe agenda Consiliului JAI, nu pe decizile lui. Germania, Olanda si alte cateva state membre UE vor face eforturi disperate pentru a evita asumarea publica si deschisa a propriilor opinii, prin scoaterea subiectului de pe agenda. Europa nu numai ca se afunda in capcana dublelor standarde, dar incepe sa fie si fricoasa.

Romania are nevoie sa vada cum vor vota fiecare dintre partenerii si aliatii sai aflati la masa Consiliului, pentru a cunoaste, cel putin, pe ce se bazeaza in continuare. Daca nu le putem cere sa-si respecte semnaturile de pe tratate, le putem cere macar sa fie barbati si sa ne spuna in fata ce gandesc. Iar Irlanda ne poate ajuta.

Chiar daca vom obtine dezbaterea si-i vom face pe „cavalerii dreptatii” sa voteze, nu vom auzi motivul real pentru care nu avem sanse sa aderam la spatiul Schengen. Si nu-l vom auzi pentru ca este „incorect politic” si orice politician occidental care il va sugera doar voalat va fi demis in cel mult 12 ore.

Politicenii europeni de azi sunt pusi sa indrepte o greseala colosala facuta de predecesorii lor, iar asta presupune ca Romania si Bulgaria sa nu intre, nici acum nici pe viitor, in Spatiul Schengen. Greseala a fost acceptarea prematura a Greciei in acelasi spatiu, facuta pompieristic si fara stabilirea in prealabil a unor politici si institutii capabile sa-i protejeze frontierele, unele dintre cele mai dificile din lume.

Dupa aderarea la spatiul Schengen, Grecia a devenit tinta fluxurilor migratorii din Africa si Asia, precum si a mafiilor specializate in traficul de persoane. Motivul este evident: ca membra a formatului respectiv, Grecia este foarte atragatoare pentru toti candidatii la emigrare din Africa si Asia. Odata pus piciorul in Grecia, se deschid portile spre Italia, Franta, Germania, Olanda etc.

Acceptarea Greciei in spatiul Schengen a fost insa o dubla capcana. In primul rand, pentru statul grec, care a devenit tinta pentru migratia ilegala din doua continente supra-populate. In al doilea rand, pentru imigrantii insisi. Este usor sa inoti sau sa treci cu o barca din Turcia in insulele grecesti. Prin comparatie, o incercare de traversare din Libia sau Tunisia in Italia are 90% sanse sa se termine tragic.

Doar ca, odata ajunsi in Grecia, sute de mii de imigranti ilegal au descoperit ca sunt „prinsi” in capcana. Grecia este in Schengen, dar nu are frontiere terestre cu niciun stat Schengen. Iar traversarea maritima ilegala in Italia este mult mai dificila decat cea din Turcia in Grecia.

Pana la izbucnirea crizei, in 2008, se „adunasera” deja aproape un milion. Traiau la limita, „suportabil”, in indiferenta generalizata a anilor de prosperitate. Atena, Berlinul, Bruxelles-ul si Parisul se prefaceau, cu relativ talent, ca nu stiu nimic de problema. Izbucnirea crizei a dat insa totul peste cap.

Imigrantii ilegal au continuat sa soseasca in Grecia, iar declansarea revolutiilor arabe a facut ca numarul lor sa „explodeze”. Astazi sunt estimativ 2 milioane. Grecia (alaturi de Portugalia, care este insa geografic mult mai protejata) este cea mai saraca membra din cluburile selecte Euro si Schengen.

Nici sa vrea, statul grec nu poate intretine 2 milioane de musafiri neinvitati. Societatea greaca nu-i doreste si, oricum, criza a amplificat problema la dimensiuni paroxistice. Jumatate din greci abia isi mai asigura traiul zilnic. Somajul face ravagii, iar imigrantii au fost primii concediati.

„Militii” neofasciste bantuie pe strazile oraselor grecesti si cotonogesc imigranti, in aplauzele localnicilor si indiferenta autoritatilor. Uneori, imigrantii riposteaza si fac victime din randurile „majoritarilor”. Se contabilizeaza victime de ambele parti. Opinia publica europeana stie prea putine despre situatia din Grecia pentru ca presa occidentala are alte preocupari prioritare, precum romanii si bulgarii.

In concluzie, Romania si Bulgaria, din ratiuni geopolitice evidente, nu vor fi acceptate in Spatiul Schengen, pentru ca politicienii occidentali nu vor sa „importe” in tarile lor consecintele prostiei colosale facute la acceptarea Greciei. Chiar daca Romania ar deveni, maine, un stat 100% functional, tot nu ar intra in Spatiul Schengen. Ar complica doar, serios, sarcina unora din Vest.

Desi, mai important, ar face un mare bine poporului roman.

Ce este mai greu? Creierul de ziarist englez sau creierul de primar german?

Cotidianul britanic „Daily Mail” acorda recent un larg spatiu editorial primarului din orasul german Duisburg, care se plangea ca nu mai face fata la 400 de romani si bulgari, atentie, cetateni europeni.

De ce nu face fata? Pentru ca cei 400 „costa” primaria din Duisburg circa 17 milioane de euro pe an, cu „casa, masa si politie”. Articolul din presa britanica merita atentie, pentru ca este colosal prin implicatii.

La 17 milioane de euro pentru 400 de persoane, rezulta ceva peste 43.000 de euro cheltuiti anual de primaria din Duisburg pentru fiecare roman sau bulgar sosit in oras. Nu discutam aici daca respectivii sunt de „etnie nomada” sau nu, pentru ca nici primaria de acolo nu opereaza cu criterii etnice.

La o familie „medie” de 4 persoane, rezulta ca primaria Duisburg aloca anual peste 173.000 de euro. Considerand, la absurd, ca sunt atat de turbulenti incat sa aiba nevoie 365 de zile pe an de prezenta politiei, asta tot nu ar costa 73.000 de euro pe an (adica 200 de euro pe zi, deplasarea unei masini intra-urban, cu 2 politisti, plus tonerul consumat pentru printarea unui raport).

Dar sa admitem ca ar fi asa. Raman 100.000 de euro pe an, adica un „venit” lunar de 4.166 euro pe luna (18.138 lei) pentru o familie de 4 persoane din Romania care decide sa se mute la Duisburg. Cate familii de 4 persoane din Romania primesc de la statul roman 18.000 de lei lunar ajutoare sociale? Sau, altfel pusa problema, presedintele si prim-ministrul primesc un astfel de salariu in Romania?

Oricine citeste ineptiile publicate in ultima vreme de „Daily Mail”, dar si de multe alte ziare britanice nu poate decat sa se intrebe de ce a mai ramas cineva sa lucreze din greu, in Romania, pe 2.000 de lei pe luna, cand simpla prezenta intr-un oras german asigura fara munca 18.000 de lei de la primaria respectiva, cu posibilitate de indexare de la al treilea copil in sus.

Daca Romania si Bulgaria intra in Spatiul Schengen si 50.000 de pakistanezi din Grecia ajung voiosi cu autocarele la Duisburg, oare ce va face domnul Soeren Link, primarul de stanga al orasului, cand va trebui sa le asigure „asistenta sociala legala”?

Statele vest-europene au emis, decenii in sir, o legislatie „sociala” aberanta fara precedent in istoria lumii, care le-a transformat in „tinte” pentru sute de milioane de potentiali imigranti. A primi 4.000 de euro pe luna fara munca este o tentatie mult prea mare. Zeci de milioane de amarati vor porni la drum, milioane vor ajunge.

Politicienii vest-europeni, disperati de situatie, sunt cu spatele la zid. Nu pot cere alte legi, pentru ca lobby-urile de stanga din tarile lor i-ar „executa” ca „rasisti” sau „fascisti”. In disperare de cauza, s-au napustit asupra Romaniei si Bulgariei. Dar sa nu ne intristam: pe fond, este in interesul nostru sa se intample asta.

PDL , USL = aceeasi mizerie

Una dintre mizele energetice majore ale Romaniei este exploatarea eventualelor rezerve comerciale de gaze de sist. Pozitia PDL/Traian Basescu a fost ferma de la inceputul dezbaterii publice, guvernele Boc si Ungureanu aprobind in 2012 acorduri de concesiune pentru compania americana Chevron. USL a criticat insa inceperea prospectiunilor si a folosit subiectul chiar la motiunea de cenzura in urma careia guvernul Ungureanu a fost demis. Mai mult, guvernul Ponta 1 a instituit un moratoriu care a stopat orice activitate in domeniul gazelor de sist in primele zile de mandat. La opt luni distanta, premierul Ponta si-a schimbat radical pozitia: „ideea gazelor de sist trebuie tratata serios pozitiv”.

Primele pozitionari publice ale unor membri USL fata de exploatarea gazelor de sist au aparut la inceputul anului 2012 si au fost legate de concesiunea Chevron de linga Birlad (Acordul petrolier care vizeaza explorarea, dezvoltarea si exploatarea pentru perimetrul Barlad a fost aprobat prin HG 2283/2004 de catre Guvernul Nastase, fiind incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si compania Regal Petroleum. In 2010, Chevron a preluat licenta de la Regal Petroleum pentru suma de 25 de milioane de dolari). Printre adversarii declarati ai proiectului s-a numarat deputatul PSD Adrian Solomon, care a cerut public stoparea lucrarilor de prospectiuni. Motivul? Posibilitatea ca fracturarea hidraulica (controversata metoda folosita pentru extragerea gazelor de sist) sa duca la poluarea pinzei freatice din zona.

Protestele unor membri USL au luat amploare odata cu concesionarea catre Chevron a trei noi perimetre, in zona Dobrogea (Hotarire de Guvern, 28 martie). Victor Ponta, Adrian Nastase, Crin Antonescu, Marian Vanghelie si Daniel Constantin au acuzat Guvernul MRU de lipsa de transparenta si de luarea deciziei fara studii de impact asupra mediului.

In paralel cu declaratiile liderilor USL, trustul de presa Intact a dus o campanie impotriva exploatarii gazelor de sist si companiei Chevron.

In aceeasi perioada, un grup de 11 parlamentari PSD a depus in Senat un proiect de lege pentru interzicerea explorarilor si exploatarilor gazelor de sist prin fracturare hidraulica. Printre initiatori s-a numarat Adrian Solomon, deputatul PSD care participase la mitingurile din februarie si martie din Birlad impotriva gazelor de sist.

• Pozitionarea USL contra gazelor de sist a culminat cu introducerea subiectului in textul motiunii de cenzura depuse impotriva Guvernului MRU. „De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de sist, in conditiile in care nu existau studii si nici cadrul legislativ specific care sa  reglementeze conditiile tehnice de explorare-exploatare care sa evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?” – iata un fragment din motiunea de cenzura care, la 27 aprilie 2012, a trecut de Parlament si a provocat demiterea guvernului Ungureanu.

3 mai: Odata numit in functie, guvernul Ponta 1 a prezentat public un program de guvernare in care aparea la obiective „Instituirea imediata a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de sist pana la finalizarea studiilor ce se afla in derulare la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fractionare hidraulica”.

17 mai: Reactia ambasadorului SUA, Mark Gitenstein, a venit la doua saptamini. „Recomandarea mea ar fi sa se afle macar daca exista gaze de sist in Romania… Este un subiect pe care il voi discuta cu ministrul Economiei, in portofoliul caruia intra capitolul energie… Doresc sa aflu motivatia moratoriului si cum intentioneaza sa procedeze mai departe”, a spus ambasadorul la TVR Info.

21 mai: Ministrul Economiei de la acea data, Daniel Chitoiu, a discutat cu ambasadorul SUA despre gazele de sist si l-a informat ca „Moratoriul pe gazele de sist va fi ridicat dupa ce studiile de specialitate confirma siguranta in exploatarea acestora” (comunicat de presa al Ministerului Economiei)

29 mai: Premierul Ponta l-a demis pe Alexandru Patruti, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), adica agentia guvernamentala care negociaza si semneaza contractele de concesiune pentru explorarea si exploatarea gazelor de sist. In locul lui Patruti a fost numit Gheorghe Dutu, fost deputat PSD de Brasov.

21 iunie: Senatul a respins propunerea de lege pentru interzicerea explorarilor si exploatarilor gazelor de sist prin fracturare hidraulica. Propunerea initiata de 11 parlamentari PSD a intrunit 53 de voturi impotriva, 11 voturi pentru si 9 abtineri, Senatul fiind controlat la acel moment de USL.

22 iunie: Victor Ponta a declarat ca Romania va reanaliza in luna decembrie pozitia cu privire la explorarea si exploatarea gazelor de sist. „Nu dorim sa fim nici singurii care accepta si nici singurii care se opun” utilizarii gazelor de sist, a spus premierul Ponta, citat de AFP.

5 iulie: Premierul Ponta a anuntat ca il va avea drept consilier pe probleme strategice si de securitate pe generalul in retragere Wesley Clark. Clark este membru in Consiliul director al companiei BNK Petroleum, o companie petroliera unde Soros a cumparat 20% din actiuni prin intermediul fondului sau de investitii Quantum Partners LP. Potrivit site-ului oficial, compania in conducerea carei se afla Wesley Clark are operatiuni in domeniul gazelor de sist in Polonia (sursa).

• Chestiunea gazelor de sist a iesit din atentia publica pe durata crizei politice din vara, mai cu seama ca Chevron a anuntat ca in 2012 nu va realiza nici o operatiune de foraj in cele patru perimetre concesionate (unul in Birlad si trei in Dobrogea). Problema a revenit in prim-plan in toamna.

15 septembrie: Ministrul Mediului, Rovana Plumb, anunta ca Romania asteapta decizia Uniunii Europene in ceea ce priveste exploatarea gazelor de sist, pina atunci raminind in vigoare moratoriul.

8 noiembrie: Premierul Victor Ponta s-a intalnit joi la Guvern cu reprezentantii American Romanian Business Council (AMRO), organism care reuneste principalele companii americane prezente in Romania. Chevron detine presedintia Consiliului. „Guvernul vrea sa continue si sa extinda parteneriatul economic cu mediul de afaceri american, indeosebi in domeniul energiei si in cel al agriculturii”, a spus Ponta, potrivit unui comunicat de presa al Executivului.

19 noiembrie: Gerhard Roiss, CEO al OMV (actionar majoritar Petrom), spune intr-un interviu pentru Wall Street Journal ca Europa trebuie sa accepte exploatarea gazelor de sist. Altfel, companiile care au costuri energetice mari isi vor muta combinatele si unitatile de productie se vor muta spre SUA, unde fracturarea hidraulica a scazut semnificativ pretul gazelor. Refuzul de a exploata gazele de sist inseamna un risc pentru competitivitatea industriei europene, mai spune seful OMV.

21 noiembrie: Parlamentul European a dat avizul pe 21 noiembrie asupra a doua rapoarte privind gazele de sist. Un raport al comisiei de industrie si energie confirma ca statele membre au dreptul de a decide daca sa exploateze sau nu potentialul resurselor neconventionale. Un raport al comisiei de mediu cere o analiza riguroasa a reglementarilor europene si o atentie sporita in acordarea avizelor de explorare. PE a respins amendamentul introdus de Grupul Verzilor care solicitau impunerea unui moratoriu impotriva fractionarii hidraulice, evitand astfel interzicerea la nivel european a acestei tehnologii. „Rezolutiile nu modifica cadrul legislativ la nivel comunitar, insa nici nu abordeaza o atitudine clara. Statele membre continua sa aiba libertatea de a alege daca sa isi exploateze sau nu resursele neconventionale”, dupa cum scrie expertul Valentina Ivan.

9 decembrie: Trei referendumuri au avut loc in localitatile dobrogene Magalia, Costinesti si Limanu in legatura cu gazele de sist. Referendumurile au fost invalidate din cauza participarii sub pragul de 50%. Cetatenii trebuia sa se pronunte prin ‘Da’ sau ‘Nu’ la intrebarea „Sunteti de acord cu exploatarea gazelor de sist prin fractionare/fracturare hidraulica pe teritoriul comunei?”

18 decembrie: Victor Ponta incepe sa-si nuanteze pozitia fata de exploatarea gazelor de sist. Intr-un interviu la Realitatea TV, premierul spune ca negocierile cu Chevron privind explorarea gazelor raman o zona de interes si citeaza o rezolutie a Parlamentului European (vezi mai sus cele doua rezolutii), precum si decizia Marii Britanii de a da unda verde exploatarii gazelor de sist prin fracturarea hidraulica. Ponta a mai spus ca Gazrpom are cel mai mult de pierdut daca Romania scoate gaze de sist si a mentionat problema eficientei unor companii care utilizeaza intensiv energia, precum Oltchim.

20 decembrie: Programul de guvernare al Guvernului Ponta 2 enumera demararea actiunilor de explorare pentru identificarea zacamintelor de gaze de sist drept una dintre prioritatile din sectorul energetic (sursa).

5 ianuarie 2013: Premierul Victor Ponta anunta ca „ideea gazelor de sist trebuie tratata serios pozitiv”. Potrivit acestuia exploatarea gazelor de sist ar putea fi o solutie pentru a spori independenta energetica a Romaniei. „Stiu ca nu voi fi prea popular prin aceste afirmatii, dar sa ne gandim ca Romania plateste in continuare cel mai mare pret pentru gaz fata de Bulgaria, Ungaria, Polonia etc. Nici nu mai vorbesc de Statele Unite care au ajuns exportatori d egaze datorita exploatarii gazelor de sist. Sa ne gandim ca noi vorbim in prima faza de explorarea gazelor de sist si nu de exploatarea acestora”, a spus premierul la Antena 3. Aceasta a fost ultima iesire publica a premierului pe aceasta tema.

Care este miza pentru Romania?

Un raport al Agentiei americane de informatii pentru energie, citat de AFP, a estimat ca resursele din Romania, Bulgaria si Ungaria totalizeaza 538 de miliarde de metri cubi de gaze de sist. Recent, si Romgaz a anuntat ca a descoperit gaze neconventionale, inclusiv gaze de sist, inca din anii 1994-1995 si se afla in faza de evaluare, realizand lucrari de explorare pe 8 perimetre din Romania. Chevron a obtinut deja permisul de a prospecta si explora patru perimetre.

Miza acestor companii este de a descoperi noi resurse de gaze, in conditiile in care estimarile oficiale arata ca Romania mai dispune de gaze naturale pentru 10-15 ani.

Pe linga miza comerciala, eventuala exploatare a unor zacaminte insemnate de gaze de sist ar putea sustine independenta energetica fata de singura sursa de gaze din import, Rusia. Dependenta de un singur furnizor este in mod normal o vulnerabilitate, iar situatia devine critica atunci cind acel unic furnizor este o tara care isi foloseste principala companie publica drept instrument politic. Nu intimplator, numerosi analisti politici si economici au vazut interesele Gazprom in spatele manifestatiilor publice impotriva Chevron. Premierul Ponta a intarit aceasta perceptie, declarind la putin timp dupa alegerile parlamentare din decembrie 2012 ca Gazprom ar avea cel mai mult de pierdut daca Romania ar incepe sa exploateze zacamintele de gaze de sist.

Gazele de sist sunt „o chestiune geostrategica” pentru Europa, avand potentialul „de a schimba dinamica energetica in Europa si, implicit, dinamica politica si de securitate a continentului”, a spus intr-un interviu pentru HotNews.ro si Eugene Chausovsky, analist Stratfor.

Ponta crezi ca am uitat cine era impotriva gazelor de sist?

Peste 7.000 de cetateni protesteaza, la Barlad, impotriva exploatarii gazelor de sist. Marsul, organizat de Grupul de Initiativa al Societatii Civile (GISC) Barlad, a adunat reprezentanti ai unor parohii din Barlad si din imprejurimi, activisti de mediu, reprezentanti ai galeriei FC Vaslui, dar si cetateni care sunt impotriva exploatarii gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice de catre compania americana Chevron, anunta Agerpres.

•  

‘Jos Chevron’, ‘Nu ne distrugeti viitorul’, ‘Chevron este cel mai urat vis american. Cetateni, treziti-va!’, ‘Chevron, go home!’ sau ‘Barladeni salvati viitorul copiilor vostri!’ sunt doar cateva dintre mesajele afisate de protestatarii care marsaluiesc pe strazile Barladului, in acordurile Imnului National, ‘Desteapta-te, romane!’.

Participantii l-au criticat pe premierul Victor Ponta, despre care spun ca si-a schimbat atitudinea cu privire la acest subiect.

„Am fost pacaliti de politicieni. Chiar domnul Victor Ponta cand era in opozitie, era impotriva exploatarii gazelor de sist, iar acum colaboreaza cu Chevron. Nu putem accepta asa ceva. Daca tinem la viitorul copiilor nostri, e de datoria noastra sa protestam. Sper ca vocea noastra sa fie auzita”, a declarat unul dintre protestatari.

Totodata, protestatarii le-au cerut politicienilor vasluieni sa li se alature. Niciunul dintre politicienii vasluieni prezenti la marsurile similare de anul trecut, nu au mai participat, miercuri la manifestarea organizata la Barlad.

Manifestari similare au avut loc si in cursul anului trecut la Barlad.

Pe site-ul propriu, GISCCB precizeaza ca anul trecut „vreme de peste o lună” a făcut „deplasări prin satele şi comunele din judeţ unde a desfăşurat activităţi de informare prin biserici şi cămine culturale”.

80 de reprezentanti ai Inspectoratului de Jandarmi Judetean, impreuna cu reprezentanti ai Inspectoratului de Politie al Judetului si ai Politiei Locale Barlad, asigura masurile de ordine publica, pentru evitarea unor eventuale incidente. Compania Chevron a primit certificate de urbanism de la Consiliul Judetean Vaslui pentru prospectarea a trei perimetre din judet, in vederea exploatarii gazelor de sist.

„Cum poti da unda verde exploatarii gazelor de sist, atat timp cat nu exista o legislatie in domeniu? Facem un apel catre toti barladenii sa participe in numar cat mai mare la actiunile pe care le vom derula, inclusiv la marsul de protest de astazi. Este vorba despre viitorul nostru si al generatiilor ce vor veni. Trebuie sa iesim cat mai multi in strada! Sa luam exemplul vecinilor bulgari, care au obtinut ceea ce au dorit”, a declarat Ovidiu Tiron, membru al GISC Barlad, citat de Obiectiv de Vaslui.

Senatoarea PSD de Vaslui Gabriela Cretu s-a declarat si ea impotriva exploatarii gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice: „Poate ar fi bine ca pe viitor sa mai avem si ceva apa de baut. In Vaslui, cel putin in colegiul meu, sunt zone unde nu este suficienta apa. Apoi, ma intreb ce se va face cu apa uzata. Nu vreau ca peste 30 de ani sa fie in judet niste sonde cu niste platforme foarte mari, niste lacuri de decantare cu apa rezultata din procesul tehnologic si niste locuitori saraci si garboviti”, a afirmat aceasta, citata de acelasi cotidian.

Daca anul trecut Victor Ponta se pronunta impotriva explorarii si exploatarii gazelor de sist, pozitia primului ministru s-a schimbat sensibil la inceputul acestui an.

„Ideea gazelor de sist trebuie tratata serios, pozitiv”, spunea Ponta, in 5 ianuarie, la Antena 3.

„Stiu ca nu voi fi prea popular prin aceste afirmatii, dar sa ne gandim ca Romania plateste in continuare cel mai mare pret pentru gaz fata de Bulgaria, Ungaria, Polonia etc. Nici nu mai vorbesc de Statele Unite care au ajuns exportatori d egaze datorita exploatarii gazelor de sist. Sa ne gandim ca noi vorbim in prima faza de explorarea gazelor de sist si nu de exploatarea acestora”, a subliniat Victor Ponta.

In opozitie, pozitionarea USL contra gazelor de sist a culminat cu introducerea subiectului in textul motiunii de cenzura depuse impotriva Guvernului MRU.

„De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de sist, in conditiile in care nu existau studii si nici cadrul legislativ specific care sa  reglementeze conditiile tehnice de explorare-exploatare care sa evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?” – iata un fragment din motiunea de cenzura care, la 27 aprilie 2012, a trecut de Parlament si a provocat demiterea guvernului Ungureanu.

CNA – out

O banca din Dej, condamnata dupa ce a terorizat o fetita de 9 ani

Sucursala din Dej a Bancpost va trebui sa plateasca despagubiri de 4.500 de euro unei familii, dupa ce angajatii acesteia au terorizat o fetita de 9 ani, cu telefoane in care era amenintata ca va ramane pe drumuri daca parintii sai nu platesc ratele.

Familia respectiva a dat banca in judecata, pentru telefoanele insistente si abordarea agresiva, castigand procesul, relateaza Antena 3.

In 2010, Maria Mester a contractat un credit de 2.100 de lei de la banca si, chiar daca isi platea ratele la timp, functionarii bancii dadeau sute de telefoane. Femeia nu le mai raspundea la telefonul mobil, prin urmare angajatii au inceput sa sune acasa, unde raspundea fetita sa. Functionarii ii spuneau copilului ca familia sa va fi aruncata in strada daca nu vor fi platite ratele.

In urma unei expertize medicale, s-a stabilit ca fetita a fost traumatizata psihic de angajatii bancii.

Mester a cerut despagubiri de 25.000 de euro, insa, in urma recursului, suma a fost redusa la 4.500 de euro.

Sunt mai mulţi cei care ascultă decât cei care vorbesc!

„M-am întrebat însă de ce, la penitenciare, nu se introduc sisteme de bruiaj pentru telefoanele mobile (aşa cum procedam şi încă se procedează în timpul şedinţelor de guvern!). Răspunsul mi l-am dat singur – sunt mai mulţi cei care ascultă decât cei care vorbesc! Aşa că vânătoarea de mobile continuă…” – ADRIAN NASTASE