România , tara care ar trebui desfintata. / “First they ignore you, then they laugh at you, then they fight you, then you win” Mahatma Gandhi

Posts tagged ‘telefonie’

Legea „Big Brother” violează Constituţia şi libertăţile cetăţeneşti


Operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet nu mai sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni datele de identificare ale utilizatorilor şi să le pună la dispoziţia autorităţilor

Convorbirile telefonice şi e-mailurile nu vor mai fi stocate obligatoriu.

Curtea Constituţională a hotărât, joi, că legea care obligă firmele de telefonie şi furnizorii de internet să stocheze, vreme de şase luni, datele de identificare ale clienţilor lor, precum şi alte informaţii privind apelurile telefonice, mesajele scrise sau email-urile trimise de aceştia, încalcă legea fundamentală. Această lege nu este încă în vigoare, aplicarea ei fiind amânată până la sfârşitul acestui an.

Decizia Curţii Constituţionale vine după ce o organizaţie neguvernamentală, Comisariatul pentru Societatea Civilă, a susţinut, în cadrul unui litigiu civil cu firma de telefonie mobilă Orange, că această lege ar reprezenta o încălcare a secretului corespondenţei, prevăzut de Constituţie. Articolul 28 din Constituţia României prevede că „secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil”. Instanţa de fond a sesizat Curtea Constituţională, care a dat dreptate, joi, Comisariatului pentru Societatea Civilă.

// <![CDATA[//

Legea privind reţinerea datelor prelucrate în reţelele de comunicaţii electronice a fost adoptată de Parlament anul trecut, dar aplicarea ei a fost amânată, urmând să intre în vigoare abia în ultima zi a acestui an. Actul normativ prevedea că orice operator de telefonie fixă sau mobilă şi orice furnizor de internet trebuie să îşi creeze o bază de date în care să stocheze date de identificare ale utilizatorilor, suportul de comunicare sau echipamentul folosit de aceştia, precum şi data, ora şi durata comunicărilor. Legea preciza că toate aceste date puteau să fie accesate, la cerere, şi de poliţie, procuratură sau serviciile de informaţii, dar numai în cazurile în care s-a declanşat deja urmărirea penală şi numai în baza unui mandat emis de o instanţă de judecată.

Şi procurorii au contestat legea

După ce legea a fost adoptată, a stârnit reacţii de dezaprobare atât din partea societăţii civile, cât şi din partea Parchetului, motivele fiind însă net diferite. Astfel, mai multe organizaţii de apărare a drepturilor civile, printre care Asociaţia ProDemocraţia, APADOR-CH, şi Centrul pentru Jurnalism Independent, au cerut Avocatului Poporului să atace legea la Curtea Constituţională, pe motiv că prejudiciază drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. De cealaltă parte, procurorii s-au plâns că legea este prea restrictivă pentru că nu le mai dă voie să solicite listingurile de convorbiri telefonice decât după ce s-a început urmărirea penală şi numai cu autorizarea unui judecător. Vechea legislaţie permitea Parchetului să ceară aceste listinguri şi în timpul cercetărilor preliminare din cadrul unei anchete şi fără să fie nevoie de aprobarea unei instanţe de judecată. Procurorul general Codruţa Kovesi a susţinut că şi termenul de şase luni, cât ar urma să fie stocate datele, ar fi prea scurt. De altfel, în urma semnalelor negative venite din partea anchetatorilor, Guvernul a decis în februarie să suspende aplicarea acestei legi până la sfârşitul acestui an, termen până la care şi operatorii de telefonie sau internet urmau să îşi creeze bazele de date.

Legea anulată de Curtea Constituţională a fost creată pentru a transpune în legislaţia naţională o directivă europeană din 2006. Directiva este obligatorie pentru toate statele membre ale UE.

Comisarul european pentru telecomunicaţii doreşte relaxarea regulilor de proprietate intelectuală pe internet


Utilizatorii europeni de internet ar putea să descarce muzică şi alte fişiere mai uşor şi fără a fi tentaţi să apeleze la piraterie. Comisarul european pentru telecomunicaţii, Viviane Reading este de părere că regulile pentru protejarea dreptului de autor şi a proprietăţii intelectuale pe internet ar trebui relaxate, anunţă Reuters.

„Prioritatea mea numărul unu va fi crearea unui cadru legal simplu şi care favorizează consumatorii pentru accesarea conţinutului digital în UE, asigurând în acelaşi timp şi remunerarea corectă pentru creatori” a declarat aceasta în cadrul unui seminar.

Legile actuale sunt, în opinia comisarului european, prost contruite, ele împingând majoritatea utilizatorilor de internet, în special pe cei tineri, să pirateze şi să descarce ilegal fişiere de pe internet. Un sondaj citat de Reading arată că 60% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani care au descărcat fişiere de pe internet, au făcut-o fără să plăteasscă.

Reading ar putea candida la încă un mandat de comisar european în domeniul telecomunicaţiilor, după cei cinci ani petrecuţi la şefia acestui comisariat. Printre celelalte priorităţi anunţate se numără digitalizarea cărţilor şi încurajarea plăţilor prin intermediul telefonului mobil.

Coalitia Impotriva Statului Politienesc


Coalitia Impotriva Statului Politienesc organizeaza doua mitinguri de protest.

Primul miting va avea loc în ziua de duminică, 01.02.2009, între orele 12.30 si 14.30, în Bucureşti, la poalele Dealului Mitropoliei, dinspre Piaţa Unirii.

Cel de-al doilea miting va avea loc în ziua de miercuri, 04.02.2009, între orele 12.30 si 14.30, în Bucureşti, Piaţa Victoriei – în faţa sediului Guvernului României.

Scopul adunarilor publice il constituie:

1. Protestul împotriva Hotărârii de Guvern nr. 1566/15.12.2008 privind noile paşapoarte ce conţin cipuri cu date biometrice !

2. Protest împotriva Legii nr. 298/2008 privind înregistrarea comunicaţiilor !

Asteptam sprijinul si participarea tuturor organizatiilor si persoanelor care doresc sa se implice in acest demers.

Persoana de contact: avocat Mihai Rapcea, tel. 0727673376, rapcea@gmail.com, refuzimplant@yahoogroups.com

Normele de aplicare a Legii „Big Brother” au fost lansate spre dezbatere publică


Manualul de utilizere al controversatei legi „Big Brother” a fost lansat spre dezbatere publică pe siteul ministerului Comunicaţiilor. Este vorba de normele metodologice pen­tru aplicarea Legii pentru monitorizarea convorbirilor. Consultarea publică va fi făcută doar de formă, susţin reprezentanţii societăţii civile, pentru că aces­te norme sunt extrem de tehnice, destinate spe­cia­lişti­lor în domeniu şi nu vizează chestiuni fundamentale precum le­gea în sine.

Firmele de telefonie sunt obligate prin lege să stocheze pentru şase luni următoarele date: numărul apelantului şi al apelatului, numele şi adresa abonatului, data şi ora la care a început şi s-a terminat convorbirea, precum şi informaţii privind serviciul de telefonie utilizat. Operatorii de telefonie mobilă sunt obligaţi totodată să înfiinţeze spaţii speciale pentru monitorizarea convorbirilor. Acestea trebuie „să fie prevăzute cu căi de acces securizate”, „să nu fie traversate de conducte de apă sau gaze”, „să nu fie amplasate într-o zonă a clădirii cu trafic intens sau în apropierea unor spaţii de depozitare cu risc de incendiu”. În plus, în aceste spaţii trebuie să fie monitorizat „nivelul temperaturii şi umidităţii”, spune actul normativ.

Datele privind comunicaţiile vor fi reţinute de operator timp de şase luni, după care „vor fi distruse după o procedură automată şi ireversibilă”. Instituţiile autorizate să ceară aceste date sunt Ministerul Administraţiei şi Internelor, Parchetul General, SRI şi SIE. Datele vor fi transmise de operator pe suport electronic. Acesta va fi ridicat „personal” de un reprezentant desemnat al instituţiilor respective.

Legea „Big Brother” a stârnit critici aprinse din partea opiniei publice. Mai multe organizaţii guvernamentale au anunţat deja că vor ataca în Justiţie actul normativ. Normele de aplicare a legii intră în vigoare în 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Moartea subită a societăţii civile


România pare o ţară în totalitate pe ducă. La 20 de ani de la Revoluţie, parcă nici nu mai avem reacţii la nedreptate, la abuz, la încălcarea dreptului la viaţa privată, la intimitate. Cel mai amar e că vocala societate civilă de la televizor, ce are în fişa declarată a postului contracararea oricăror măsuri menite a suprima drepturile individului, e moartă; cu mici, foarte mici, dar notabile excepţii.

În cazul Legii 298/2008, privind stocarea pe şase luni a datelor despre convorbirile telefonice, SMS-uri şi e-mail-uri, doar trei ONG-uri au reacţionat vehement, denunţând încălcarea Convenţiei drepturilor omului. Trist este că multe dintre tăcutele fundaţii – ce se ocupă de regulă cu făcutul şi desfăcutul guvernelor – strigă-n gura mare după celebrul 2% din impozitul  pe venitul global. Şi n-am auzit să refuze donaţiile de la cei cărora le sunt încălcate drepturile prin această lege, dar care poate-şi pun speranţe că mai există cineva care să-i reprezinte. Şi asta pentru că abuzul, oricând posibil în lipsa unui control democratic real, conduce la creşterea suspiciunii publice privind problemele legate de ascultările ilegale, realizate sub acoperirea convenabilă a sintagmei „securitate naţională”. Şi generează, de multe ori, teme false de dezbatere şi făcături pe care doar transparenţa şi comunicarea onestă le pot demonta.

Societatea civilă a murit pe altarul legii privind stocarea informaţiilor legate de comunicarea telefonică şi pe internet. Din lunga listă a organizaţiilor neguvernamentale din România, doar trei au reacţionat în momentul intrării în vigoare a Legii Big Brother. Restul au ignorat subiectul. Multe din aceste ONG-uri însă primesc sponsorizări, celebrul  2% din impozitul  pe venitul global, şi de la cei cărora le sunt încălcate drepturile prin această Lege.

Vocalele Apador-ch, Freedom House, GDS sau Societatea Academică Română, dornice să denunţe abuzurile în alte regimuri ale democraţiei româneşti, n-au suflat o vorbă despre această Lege. Grupul pentru Dialog Social, care la 4 iulie 2007 se oferea să colaboreze cu Guvernul pentru reducerea pensiilor foştilor securişti, nu a luat în nici un fel atitudine în legătură cu Legea 298/2008. De asemenea, ultimele comunicate ale Transparency International sunt din toamna lui 2008, deci nu există nici o poziţie oficială despre legea adoptată de Parlament. Ironic, Academia de Advocacy, partener al Coaliţiei pentru o Românie Curată, a organizat în 2006 o dezbatere despre libertatea individuală şi securitatea naţională: “Echilibrul între transparenţă şi secretizare”. Tema n-a mai părut interesantă acum pentru Academia de Advocacy, drept urmare nu există nici un comunicat al “academiei” în legătură cu Legea nr. 298/2008. La fel, Societatea Academică Română, condusă de Alina Mungiu Pippidi, preocupată până acum de nivelul democraţiei în România, a ignorat cu desăvârşire Legea Big Brother. Nu există nici o luare publică de poziţie din partea SAR în legătură cu actul normativ, pe site-ul său ultimul comunicat avertizând despre absenteismul la viitoarele alegeri europarlamentare. Lor li se adaugă APADOR-CH, care, de la anunţul din 9 ianuarie privind posibila asumare a răspunderii Guvernului pe proiectele Codului penal, Codului Civil, Codului de Procedură Penală şi Codului de Procedură Civilă, când a luat atitudine atrăgând atenţia că Parlamentul nu trebuie ocolit, nu a mai găsit nici un motiv să protesteze.

DAR 2% DIN IMPOZITUL PE VENITUL GLOBAL LE-AR PICA BINE

Lista ONG-urilor româneşti e lungă: Agenţia de Monitorizare a Presei, Alianţa Civică, Asociaţia Centrul pentru Politici Publice, Freedom House România, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Societatea Pentru Justiţie (SoJust), Centrul pentru Jurnalism independent, Centrul pentru resurse juridice etc. Dintre acestea nici una nu a emis vreun punct de vedere în legătură cu legea respectivă, nici că-i bună, nici că-i rea, ci au băgat capul în nisip făcându-se că nu există. În schimb, multe dintre acestea se reped să cerşească 2% din impozitul pe venitul global pentru a-şi îndeplini menirea de “câine de pază al democraţiei”. Un exemplu este Societatea Academică Română condusă de Alina Mungiu Pippidi, pe al cărei site apare o fereastră în care scrie cu roşu “2% pentru SAR”.

PRODEMOCRAŢIA: “SE INSTAUREAZĂ DOMNIA FRICII”
În schimb, ProDemocraţia avertiza la 23 ianuarie, într-un comunicat postat pe site-ul său, “în privinţa derapajelor securitare şi a limitării libertăţilor cetăţeneşti”. Încet, dar sigur, “domnia legii” face loc “domniei fricii”. “Instrumentalizarea fricii prin măsuri legislative neinspirate sau proceduri care sfidează libertăţile cetăţeneşti, precum Legea stocării informaţiei sau urmărirea mai mult sau mai puţin legală a convorbirilor telefonice sau corespondenţei electronice, induce un sentiment profund de insatisfacţie civică precum şi serioase îndoieli privind transparenţa şi consistenţa democratică a instituţiilor politice româneşti”, se arată în comunicatul ProDemocraţia, care afirmă că nu atât legislaţia stocării informaţiilor privind convorbirile telefonice şi corespondenţa electronică îngrijorează, ci lipsa unor instrumente de control democratic. “Abuzul, oricând posibil în lipsa controlului democratic real, conduce la creşterea suspiciunii publice privind problemele legate de ascultările ilegale, realizate sub acoperirea convenabilă a “securităţii naţionale”, mai afirmă ProDemocraţia.

ACTE SIMILARE CONTESTATE ÎN UE
La 21 ianuarie şi Liga Pro Europa reacţiona, printr-un comunicat postat pe site-ul propriu. “Liga Pro Europa consideră că Legea nr. 298/2008 violează drepturile fundamentale garantate de Constituţia României în Titlul II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale, Capitolul II – Drepturile şi libertăţile fundamentale, articolele 26, 27 şi 28, referitoare la dreptul la protejarea vieţii intime şi la inviolabilitatea corespondenţei”, se arată în comunicatul ONG-ului, care mai precizează că legi similare din alte state UE precum Bulgaria şi Germania au fost declarate neconstituţionale de Curţile Constituţionale naţionale, iar CEDO a admis în mai multe cazuri plângeri individuale că legile respective violează prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

ŢARA LUI BIG BROTHER
Şi Centrul pentru Resurse Juridice avertizează că România devine o ţară a lui Big Brother. “Centrul de Resurse Juridice susţine că interceptarea comunicaţiilor nu trebuie să se facă pentru a avea indicii în legătură cu existenţa unei infracţiuni ci din contră, trebuie să existe indicii temeinice privitoare la această infracţiune, obţinute prin alte mijloace de probă, indicii care îmi justifică dreptul ca organ de anchetă să solicit judecătorului emiterea unui mandat de interceptare, respectiv restrângerea dreptului la viaţă privată”, se arată tot într-un comunicat.

“Comisia a stabilit că prezentul cadrul legislativ expune instituţiile statului unor vulnerabilităţi interne, existând pericolul de săvârşire a unor abuzuri împotriva statului de drept”

din raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea informaţiilor furnizate cu privire la interceptarea comunicaţiilor

O nouă amânare în cazul Patriciu

Judecătorii Curţii de Apel au amânat, pentru 3 februarie 2009, pronunţarea sentinţei în procesul dintre SRI şi Dinu Patriciu. Omul de afaceri a dat în judecată acest serviciu pentru interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice. În mai 2007, Tribunalul Bucureşti a stabilit că lui Dinu Patriciu i-a fost încălcat dreptul la viaţă initimă, prevăzut de articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, motiv pentru care a obligat SRI la plata de daune morale de 50.000 de lei.  SRI a atacat cu apel considerând sentinţa Tribunalului Bucureşti “lipsită de temei legal şi cu aplicarea aparentă a legii”, deoarece instituţia nu a făcut decât să intercepteze convorbirile omului de afaceri în baza mandatelor emise de Parchetul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

SRI denunţă făcătura şi sesizează Parchetul

Adversar al interceptărilor ilegale şi al poliţiei politice, Jurnalul Naţional a publicat în ediţia din 22 ianuarie 2009 un articol însoţit de un formular atribuit SRI şi în care era prezentată o stenogramă a unei discuţii între Ion Iliescu şi Viorel Hrebenciuc pe tema susţinerii lui Sorin Oprescu la Primăria Capitalei.

Această stenogramă a fost trimisă pe mail-urile mai multor ziare în perioada 10-11 iunie 2008. Prin prezentarea stenogramei se dorea susţinerea acuzaţiilor aduse public de preşedintele Traian Băsescu lui Sorin Oprescu, candidat independent la Primăria Capitalei. Şi anume că Oprescu era, de fapt, un candidat independent mascat susţinut de Ion Iliescu, o temă care a dominat de altfel finalul campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2008. Jurnalul Naţional avertiza încă din titlul articolului – Totul pentru stoparea doctorului – Făcătură cu  Iliescu, Oprescu şi Hrebenciuc – că este vorba despre un fals menit să-i pună beţe-n roate lui Sorin Oprescu.

Avertismentul Jurnalului Naţional, că documentul este fals, este confirmat de SRI, ca răspuns la solicitarea redacţiei noastre de a ne preciza dacă formularul prezentat este folosit de această instituţie în activitatea specifică şi dacă documentul în cauză are caracter secret. Mai mult, SRI precizează că a sesizat instituţiile abilitate pentru deţinerea fără drept de date clasificate ori răspândirea de informaţii false de natură a afecta Securitatea naţională.

“Formularul prezentat la 22 ianuarie 2009 în publicaţia dumneavoastră nu este utilizat de SRI în activitatea curentă. Elementele de conţinut ale documentului prezintă unele asemănări cu cele ale unor formulare tipizate care au fost utilizate în trecut de Serviciul Român de Informaţii, dar care sunt în prezent ieşite din uz. Formularele tipizate autentice, asemănătoare celui invocat, nu aveau un caracter clasificat intrinsec, acesta fiind atribuit după completare, în funcţie de conţinut şi parcurgerea procedurilor interne obligatorii de validare. Formularul prezentat în publicaţia dumneavoastră este un fals (contrafacere), deşi poartă antetul instituţiei noastre. Astfel de materiale, rezultate din diverse prelucrări sau prin tehnoredactări asemănătoare, au constituit obiectul mai multor prezentări în mass-media. Punctual, SRI, în urma verificărilor efectuate, a informat opinia publică asupra faptului că documentele în cauză nu aparţin instituţiei. Serviciul Român de Informaţii, în baza atribuţiilor de autoritate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, a efectuat în asemenea cazuri, fără excepţie, verificări interne şi evaluări juridice temeinice pentru clarificarea situaţiei, inclusiv prin sesizarea instituţiilor competente. Astfel, vă  informăm că SRI a informat organele de aplicare a legii în situaţiile în care erau întrunite elementele constitutive ale unor infracţiuni, respectiv deţinerea fără drept de date clasificate ori răspândirea de informaţii false de natură a afecta Securitatea naţională”, se arată în răspunsul SRI transmis Jurnalului Naţional. (Gabriela Antoniu)

Mitinguri impotriva legilor Big Brother!


O initiativa curajoasa si demna de toata stima!

Coalitia Impotriva Statului Politienesc organizeaza doua mitinguri de protest. Primul miting va avea loc duminică, 01.02.2009, între orele 12.30 si 14.30, în Bucureşti, la poalele Dealului Mitropoliei, dinspre Piaţa Unirii.

Cel de-al doilea miting va avea loc în ziua de miercuri, 04.02.2009, între orele 12.30 si 14.30, în Bucureşti, Piaţa Victoriei – în faţa sediului Guvernului României.

Scopul adunarilor publice il constituie:
1. Protestul împotriva Hotărârii de Guvern nr. 1566/15.12.2008 privind noile paşapoarte ce conţin cipuri cu date biometrice.
2. Protest împotriva Legii nr. 298/2008 privind înregistrarea comunicaţiilor.

Asteptam sprijinul si participarea tuturor organizatiilor si persoanelor care doresc sa se implice in acest demers. Persoana de contact: avocat Mihai Rapcea, tel. 0727673376, rapcea@gmail.com, refuzimplant@yahoogroups.com

Clienţii băncilor, verificaţi împotriva terorismului.


După ce înregistrarea datelor legate de convorbirile telefonice şi SMS-uri de către operatorii de telefonie mobilă s-a concretizat printr-o lege, care a intrat în vigoare marţi şi după ce numerele de mobil ale persoanelor ar putea fi accesate pe Internet de toată lumea, românii vor mai trece printr-o verificare la nivel de stat. Atunci când îşi vor deschide un cont sau vor solicita o cerere pentru emiterea unui card, clienţii băncilor din România vor trebui să completeze contractul cu informaţii personale noi, astfel încât să se prevină spălarea banilor şi finanţarea terorismului.

Urmeaza clientii frizeriilor …iar cei care vor dori sa foloseasca o toaleta publica vor  avea nevoie de o verificare si o aprobare de la SRI. Nu de alta …da ultimu lucru care ni`l dorim pe strazile patriei este sa sara toaletele publice in aer .

In luna mai a anului trecut, printr-o ordonanţă de urgenţă, s-a transpus în România Directiva a III-a a Uniunii Europene, legată de prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării actelor de terorism.

Prevederile Directivei includ completarea unor formulare noi din cadrul contractului bancar şi se aplică pentru toate tranzacţiile efectuate de către clienţii băncilor, indiferent de modalitatea de efectuare a operaţiunilor, adică deschiderea unui cont sau emiterea unui card.

Măsurile s-au concretizat şi în Regulmanetul Băncii Naţionale a României (BNR) privind cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii banilor şi finantării terorismului şi au fost adoptate de bănci în toamnă, în funcţie de reglementările interne ale fiecărei instituţii de credit.

(mai mult…)

Drum liber spre tiranie / Securitatea Statului se întoarce prin lege


Sub pretextul străveziu al luptei împotriva flagelului tero­rist, Securitatea a fost reînfiinţată prin lege. Apelurile telefonice, SMS-urile, corespondenţa electronică şi navigarea pe internet vor fi monitorizate oficial, iar apoi datele vor fi stocate, pe banii operatorilor, vreme de şase luni.

Ele vor fi ţinute la dispoziţia organelor statului, care pot cere oricând date despre oricare dintre cetăţenii români. Valabilă din 18 noiembrie 2008, Legea nr. 298 invocă necesitatea ca România să-şi armonizeze legislaţia cu prevederile europene în domeniu, dar, pe fondul tentativelor politice din ce în ce mai apăsate de reinstaurare a normelor statului poliţienesc, lasă loc pentru o sumedenie de abuzuri. Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, viaţa privată şi confidenţialitatea corespondenţei sunt doar două exemple, statuate în mod clar de Constituţia României, ce au fost călcate nonşalant în picioare de întreaga clasă politică. Un sondaj publicat recent releva că 73% din români îşi doresc un despot care să nu se mai încurce în amănunte ca parlamentarismul şi alegerile libere. Pe acest fundal, la 20 de ani de la Revoluţie, lor li se oferă cadou (înapoi) „Cooperativa Ochiul şi Timpanul”. Dar nouă, restului de 27%?
Victor Ciutacu, Andrei Bădin


Securitatea a fost reînfiinţată prin lege. Telefoanele, sms-urile, corespondenţa electronică şi navigarea pe internet vor fi monitorizate şi apoi stocate timp de şase luni pentru a fi la dispoziţia organelor care pot cere oricând date despre oricare dintre cetăţenii români. Legea nr. 298 din 18 noiembrie 2008 invocă necesitatea ca România să respecte legislaţia europeană în domeniu.

CE SPUNE LEGEA?
Legea care a intrat în vigoare marţi prevede că firmele de comunicaţii electronice sunt obligate să stocheze, timp de şase luni, anumite date privind apelurile telefonice, mesajele scrise sau e-mail-uri, generate sau prelucrate prin serviciile furnizate, informaţii care pot fi accesate de MIRA, Parchet, SRI şi SIE, la solicitarea acestora. Solicitarea transmiterii datelor se va putea realiza numai după ce a fost începută urmărirea penală, la autorizarea instanţei şi la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. Informaţiile vor fi puse la dispoziţia organelor respective cu scopul utilizării în cadrul activităţilor de cercetare, de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor grave. Conform legii, “în scopul prevenirii şi contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, organele de stat cu atribuţii în acest domeniu pot avea acces, în condiţiile stabilite prin actele normative ce reglementează activitatea de realizare a securităţii naţionale, la datele reţinute de furnizorii de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice”. Această prevedere este foarte vagă şi poate da prilejul la abuzuri folosindu-se ca pretext ameninţări la adresa securităţii naţionale.

ABUZURI
Interesant este că la date pot avea acces nu numai procurorii, dar şi cei de la Ministerul de Interne, dar în special cei de la SIE, a căror competenţă este pentru teritoriul din afara graniţelor României. Mai mult, din dispoziţiile legale, reiese foarte clar că interceptările vor fi folosite nu numai pentru cercetarea infracţiunilor, dar şi pentru descoperirea lor. Mai mult decât atât, infracţiunile grave nu sunt definite în nici un fel, ceea ce poate da prilej la abuzuri grave. Legea are foarte multe aspecte care sunt definite vag, ceea ce alimentează speculaţiile că se pregătesc abuzuri.
De altfel, avem o istorie în spate care ne face sensibili la orice încercare de a mai fi supravegheaţi ca în perioada comunistă.

URMĂRIŢI ŞI CU BANII LUAŢI
Datele vor fi stocate în format electronic prin intermediul unei baze de date, care va fi creată şi administrată din fonduri proprii de operatorii de telecomunicaţii fixe şi mobile, precum şi de furnizorii de servicii de internet. Cheltuielile aferente înfiinţării şi administrării bazei de date vor fi deductibile fiscal. Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor din România consideră că interfeţele standardizate de colectare şi păstrare a bazelor de date vor necesita investiţii importante, care se vor repercuta în costuri suplimentare pentru utilizatorii serviciilor de telefonie şi internet, precum şi o pregătire specială a personalului.

ETAPA DIN 15 MARTIE
Peste două luni, din 15 martie, toţi providerii de internet vor fi obligaţi să stocheze timp de şase luni informaţii legate de e-mail-urile noastre şi traficul pe  internet.

ÎNCĂLCAREA CONSTITUŢIEI
Constituţia României spune la articolul 26 la capitolul 2:

Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”. Articolul 28 spune la rândul său: “Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil. Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile”.

DEZBATEREA PUBLICĂ, PE FURIŞ
Conform legii, un asemenea proiect de lege trebuie supus dezbaterii publice. Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) a prezentat în cursul lunii aprilie 2007 un prim proiect de implementare a directivei europene cu privire la păstrarea datelor de trafic informaţional. Totuşi, opinia publică nu a fost informată corect asupra proiectului de lege propus.

DIRECTIVĂ EUROPEANĂ PUSĂ LA ZID
Conform directivei europene invocată la aprobarea acestei legi, fiecare ţară trebuie să ţină seama de specificitatea legislaţiei naţionale în domeniul respectiv. Directiva privind păstrarea datelor de trafic deja este puternic contestată de alte state ca, de exemplu, Irlanda sau Slovenia, care au atacat-o la Curtea Europeană de Justiţie, sau în Germania, unde a fost  atacată ca fiind neconstituţională. Ar mai trebui subliniat că existenţa unui act normativ cu modificarea expresă sau tacită a altor acte normative existente creează probleme existând mai multe reglementări care pot fi interpretabile.

NECORELARE CU PREVEDERI EXISTENTE
Există o serie întreagă de necorelări ale actului normativ cu alte acte deja existente, în special 161/2003 (dispoziţiile privind criminalitatea informatică), Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2002 privind Departamentul Naţional Anticorupţie sau Ordonanţa de Urgenţă nr. 131/2006 referitoare la DIICOT, care a fost respinsă. Ultimele două ordonanţe făceau referire expresă la accesul la date informatice, adică ceea ce acum se proclamă prin această lege.

DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE DIN GERMANIA
În mai multe ţări europene au avut loc proteste faţă de adoptarea unei astfel de legi. În Germania, Legea a fost atacată în faţa Curţii Constituţionale federale. Aceasta a decis că se pot păstra datele conform legii, dar detaliile pot fi transferate investigatorilor numai în cazuri de terorism şi numai cu un mandat judecătoresc. De asemenea, se va apela la această soluţie doar când celelalte mijloace de probă nu sunt accesibile sau nu au şanse de reuşită. Curtea Constituţională germană nu s-a pronunţat pe fond aşteptând şi decizia Curţii Europene de Justiţie în cazul Irlanda vs Comisia Europeană pe aceeaşi temă.

Procurorul general, îngrijorat

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi, ne-a declarat ieri, imediat după bilanţul Poliţiei Române, că procurorii sunt nemulţumiţi de unele dintre prevederile legilor privind prelucrarea datelor personale şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.
“Am cerut puncte de vedere de la toate instituţiile de Parchet. Le vom analiza şi apoi vom face propuneri de modificare către Ministerul de Justiţie. Sunt mai multe prevederi care îngreunează activitatea Ministerului Public. Şi vă exemplific. Faptul că nu mai putem cere listeningul convorbirilor telefonice decât dacă este începută urmărirea penală. Or, în Codul de procedură penală se arată clar că putem lua autorizaţie de la judecător şi înainte de începerea urmăririi penale”, ne-a declarat Codruţa Kovesi. “În plus, aceste listeninguri pot fi cerute de la companiile de telefonie mobilă doar în cazurile infracţiunilor grave prevăzute în Legea 29/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi în cea privind trorismul. Or, se pierd din vedere infracţiunile cu violenţă, precum tâlhăriile dar şi cazurile dispariţiilor de minori. Termenul de stocare a datelor de şase luni face ca, în cazul în care nu suntem sesizaţi despre infracţiune în interiorul acestui termen, aceste date să se piardă. Este un termen insuficient pentru investigaţiile complexe care privesc traficul de droguri ori traficul de persoane”, ne-a declarat Codruţa Kovesi.
Potrivit noii legi deja intrate în vigoare furnizorii de servicii de comunicaţii pot da procurorilor date de trafic şi localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet doar dacă au început urmărirea penală în dosarul pentru care cer informaţiile. Şi doar dacă există autorizaţia dată de judecător.

  • Violeta Fotache

Normele metodologice, în 30 de zile

Potrivit Ministerului Comunicaţiilor, normele metodologice de aplicare se vor elabora în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii 298/2008 şi vor fi supuse spre aprobare Guvernului. Normele elaborate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale vizează obligaţiile furnizorilor de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice. Totuşi, Ministerul a elaborat o variantă de lucru a normelor me-todologice care a fost supusă dezbaterii în luna decembrie a anului 2008 în cadrul unei reuniuni cu reprezentanţi ai furnizorilor şi operatorilor de servicii de comunicaţii electronice.

  • Alexandru Rădescu

Băsescu îi asculta pe Geoană şi Iliescu

Fostul consilier prezidenţial şi fost şef al SIE, Claudiu Săftoiu a lansat aseară acuzaţii grave la adresa preşedintelui Traian Băsescu, susţinând că şeful statului ştia ce vorbeau Ion Iliescu şi Mircea Geoană la telefon. Săftoiu a declarat la emisiunea “Deschide Lumea” de la Realitatea TV că Băsescu îi povestea conţinutul discuţiilor dintre cei doi social-democraţi. “Eu am aflat de intervenţii politice care se bazează pe informaţii şi interceptări ilegale acum un an, acum doi ani şi am aflat de la preşedintele României că el ştia ce vorbeau Iliescu şi Mircea Geoană”, a spus Săftoiu. Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost surprins de declaraţia făcută de fostul şef al SIE şi a reacţionat dur. “Să le fie ruşine şi nu vreau să fac alte comentarii”, a afirmat Iliescu. La numai o oră de la declaraţiile-şoc, Săftoiu a revenit telefonic la Realitatea TV şi şi-a nuanţat declaraţiile. “Este vorba de declaraţiile pe care Băsescu le dădea în presă, nu că-mi spunea mie. Am aflat din surse publice că preşedintele ştia că anumiţi politicieni vorbeau la telefon despre politică, asta nu înseamnă că mi-a spus personal”, a precizat Săftoiu. Administraţia Prezidenţială a respins afirmaţiile făcute de Săftoiu, solicitându-i să probeze afirmaţiile făcute. “Administraţia Prezidenţială face apel la mass-media să trateze cu maximă reticenţă astfel de afirmaţii, care reprezintă intoxicări fără nici o bază reală şi cu o evidentă tentă politică”, se arată într-un comunicat de presă al Preşedinţiei. Claudiu Săftoiu a demisionat în martie 2007 de la conducerea SIE, după ce a declarat la Comisia parlamentară de anchetă privind suspendarea din funcţie a preşedintelui Băsescu că interceptările convorbirilor făcute de SIE sunt pe bază de mandat de la procurorul general şi că Serviciul dispune de aparatură de interceptare. Ulterior, Săftoiu a revenit şi a precizat că, la audieri, a făcut declaraţii greşite. El a explicat că SIE nu a realizat de fapt niciodată interceptări cu tehnică proprie.
Claudiu Săftoiu: „Băsescu asculta discuţiile dintre Iliescu şi Geoană”


Alternative


ca alternative pt. ascultarea telefoanelor si emailurilor :

http://en.wikipedia.org/wiki/Freenet

http://en.wikipedia.org/wiki/Https

http://en.wikipedia.org/wiki/Secure_Sockets_Layer

dar trebuie sa mai cercetam ce si cum .

cateva completari:

http://ro.wikipedia.org/wiki/HTTPS

http://ro.wikipedia.org/wiki/Transport_Layer_Security

http://en.wikipedia.org/wiki/Brute_force_attack

Tot inainte! Spre un nou regim de teroare!


Eram ascultati si pana acum? Da. Cunosc pe cineva care a lucrat la Orange si care mi-a povestit in detaliu cum si in ce fel se stocau de ani de zile datele, informatiile, si cum se foloseau de ele SRI, SIE…etc. Asa ca daca acea persoana a mintit mint si eu. Desi… nu avea niciun interes sa ma minta, pentru ca aceasta discutie a avut loc acum cativa ani. E bine insa ca a bubuit acest subiect acum ca sa ne hotaram ce avem de facut.

Pe mine personal nu ma intereseaza daca mi se asculta sau nu convorbirile, sau daca mi se citesc mail-urile. Imi va face o placere deosebita sa le condimentez pe toate de acum incolo cu cateva ziceri “de bine” pentru cei care o fac, ceea ce va recomand si dumneavoastra. E rau insa ca se POATE INSTAURA DIN NOU UN REGIM DE TEROARE asa cum era si inainte de 1990. Indiferent ca el e impus acum de Bruxelles sau nu.

Pentru ca in afara de continutul sms-urilor sau al mail-urilor vei fi monitorizat 24 de ore din 24 unde esti, cat stai pe internet, cat si de unde vorbesti la telefon si cu cine. Diferenta dintre aceeasi lege aplicata “la ei” si “la noi” o reprezinta factorul uman. Dar cand afli de la un fost sef SIE ca insusi seful statului asculta telefoane, si cand stii cu ce se ocupa aceasta inainte de 1989, parca nici nu-ti mai vine sa te mai miri de nimic.
La urma urmei societatea a “evoluat” spre un soi de de exhibitionism si voyeurism fara limite. Ceea ce se intampla in mass-media, pe bloguri, e o expunere a chilotilor in public. Dar trebuie sa avem fiecare dreptul de a decide daca si cand ne expunem sau nu, si, in caz ca ne expunem pe tv, in ziare sau pe internet, sa ne asumam singuri riscurile si urmarile. SA PUTEM SA ALEGEM NOI INSINE.

Dar de ce zic de..factorul uman? Pentru ca LEGAL ti se pot inscena in Romania multe. Vorba lui Dinescu: “In Romania daca nu ai niciun dosar risti intr-un sfert de ora sa ti se fabrice unul.” Ti se pot pune in carca si e-mailuri pe care nu le-ai trimis, si sms-uri pe care nu le-ai primit. Sau..la fel de rau..un personaj corupt poate invoca ca ii sunt incalcate drepturile si libertatile, si poate iesi pana la urma basma curata dintr-un proces de coruptie real.

In concluzie: cantarind totul, nimic nu justifica completarea cadrului legislativ in Romania pe ideea “Big Brother”. Nu pot sa aprob asa ceva. Nici de frica lui Bin Laden.

Cititi va rog si „Grupul de Evidenţă SRI a monitorizat comentarii de la Meleşcanu, Şereş, Roman, Tăriceanu, Vlad Popa” ca sa vedeti cum e informat presedintele.

Nor de etichete