Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a autorizat Mossad-ul să ducă la îndeplinire misiunea de a-l asasina în Dubai pe Mahmoud al-Mabhouh, un membru al mişcării palestiniene Hamas, în cursul unei reuniuni la sediul serviciului secret, potrivit unor surse citate de Sunday Times.
La începutul lunii ianuarie, două maşini negre Audi A6 s-au oprit în faţa porţii principale a unei clădiri de la periferia de nord a oraşului Tel Aviv, adăpostind sediul Mossad-ului, serviciul secret israelian.
Benjamin Netanyahu a coborât din maşină, fiind întâmpinat de Meir Dagan, directorul agenţiei, în vârstă de 64 de ani. Ajutându-se de un baston, din cauza unei răni suferite în tinereţe într-o misiune, Dagan i-a condus pe Netanyahu şi pe un general într-o sală de conferinţe.
Potrivit unor surse informate cu privire la Mossad, în sală se aflau şi mai mulţi membri ai unui comando. Fiind persoana care îşi dă autorizarea finală pentru astfel de operaţiuni, Netanyahu a fost informat în legătură cu planurile de a-l ucide pe al-Mabhouh, subliniază cotidianul britanic.
Mossad-ul primise informaţii potrivit cărora Mabhouh intenţiona să călătorească în Dubai şi planificase să-l asasineze acolo, într-un hotel de lux. Echipa se antrenase deja pentru această misiune, folosind un hotel din Tel Aviv, dar fără a-i alerta pe proprietari. Deoarece misiunea a fost considerată ca neprezentând un grad mare de risc sau de complexitate, Netanyahu a autorizat-o, semnând astfel condamnarea la moarte a lui Mabhouh, asasinat la 19 ianuarie, potrivit The Sunday Times.
În ceea ce priveşte acuzaţiile la adresa Israelului în acest caz, preşedintele Consiliului conservator pentru Orientul Mijlociu, parlamentarul britanic Hugo Swire, a declarat: “Trebuie să se răspundă acestor acuzaţii împotriva Guvernului israelian. Nu este ceva care poate fi pur şi simplu trecut cu vederea. Nu poţi conduce politica externă în această perioadă extrem de sensibilă printr-un astfel de comportament ilegal”.
Israel a deschis un nou front de conflict diplomatic cu Turcia, la un nou nivel, după ce l-a umilit public pe ambasadorul Ankarei, fapt ce a declanşat un acces de furie la televiziunea turcă şi comentarii ale premierului turc.
Ministerul israelian de Externe a emis un comunicat în care îl denunţă pe premierul Recep Tayyip Erdogan, care a acuzat Israel “folosirea excesivă a forţei şi destabilizarea situaţiei din regiune,” şi serialul Tv Valea Lupilor, care îi înfăţişează pe soldaţii israelieni ca răpitori de copii.
Ambasadorul Ahmet Oguz Celikkol a fost convocat de viceministrul de Externe Danny Ayalon pentru a primi protestul Israelului.
Ayalon a renunţat la practica diplomatică, găzduindu-l pe Celikkol în micul său birou parlamentar, în loc de reşedinţa oficială, iar întâlnirea- cu un decor evident menit a-l umili pe ambasador- a fost transmisă de posturile tv israeliene.
Celikkol a fost aşezat pe o canapea, în timp ce Ayalon şi doi colegi stăteau pe scaune mai înalte, iar drapelul israelian era singurul aflat pe masa dintre ei. “Este important să arătăm că Celikkol este jos şi noi sus şi că este un singur steag,” arăta Ayalon jurnaliştilor în şedinţa foto de dinainte de discuţii.
Turcia a emis propriul său comunicat critic la adresa Israelului, pentru ceea ce a descris a fi o “umilire demonstrativă ” a ambasadorului său.
Israel şi Turcia sunt parteneri politici şi militari, dar relaţiile lor s-au răcit de anul trecut din momentul declanşăriii operaţiunilor militare din Fâşia Gaza.
Ankara a ameninţat că refuzul Israelului de a-şi cere scuze va declanşa “paşi diplomatici” de răzbunare. Iar un oficial turc îi denunţa pe Ayalon şi ministrul de Externe Avigdor Lieberman ca fiind nişte “adolescenţi”, în timp ce un comunicat cerea evreilor să se comporte respectuos.
Tensiunile au luat amploare, luni, după ce premierul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că Israel pune în pericol pacea mondială prin folosirea unei forţe exagerate contra palestinienilor, violarea spaţiului aerian al Libanului şi pentru că nu dă detalii despre programul său nuclear .
Israel a fost de acord să plătească ONU circa 10 milioane de dolari drept compensaţii pentru daunele provocate la clădirile ONU din Gaza, în timpul războiului de anul trecut, arătau surse diplomatice.
Plata este prima de la conflictul declanşat de Israel, ce a fus la moartea a 1400 palestinieni şi 13 israelieni. De asemenea, se consideră că este una din primele dăţi când Israel plăteşte ONU pentru daunele provocate la clădirile sale din teritoriile palestiniene.
Biroul juridic al ONU a negociat cu oficiali israelieni timp de câteva luni înainte ca ministrul Apărării, Ehud Barak, să accepte plata.
Oricum, momentan nu există informaţii că Israel ar fi pregătit să plătească şi alte daune pentru război sau să efectueze o anchetă, în pofida acuzaţiilor că armata sa a comis crime de război.
După război, ONU a declanşat o investigaţie în rândul angajaţilor săi şi a clădirilor din Gaza. Comisia a acuzat Israel de “neglijenţă şi indiferenţă” în conduita sa şi a cerut reperaţii materiale pentru crimele comise şi daune, de 11 milioane de dolari.
Israel a respins iniţial concluziile anchetei, ca fiind tedenţioase şi părtinitoare.
Inglorious Basterds e o mizerie de film propagandistic care sugereaza ca la un moment dat, vreodata , in istorie … nemtii au fost speriati de sobolanii sionisti . Minciuna!
Agenţi de securitate israelieni au reţinut un pacient palestinian timp de trei săptămâni fără a fi acuzat oficial, l-au interogat de mai multe ori şi i-au oferit acces la îngrijiri medicale dacă era de acord să devină informator.
Modul cum a fost tratat Abd al-Karim al-Atal este cel mai recent caz din ultimii doi ani în care pacienţi din Gaza care căutau să se interneze în Israel au fost reţinuţi şi presaţi să devină colaboratori, arată grupurile pentru apărarea drepturilor omului.
Doctorii pentru Drepturile Omului, grup israelian, declara că presiunea care se exercită asupra acestor pacienţi ajunge la forţare acestora, care este ilegală conform convenţiilor de la Geneva şi poate constitui o încălcare a convenţiilor ONU contra torturii. Circa unu din cinci palestinieni din Gaza care cer permis pentru intrarea în sistemul medical israelian este supus unor interogatorii detaliate.
B’Tselem, alt grup pentru drepturile omului, arată că agenţii israelieni “exploatează chestionarele pentru a exercita o presiune neadecvată asupra persoanelor bolnave, cu scopul de a-i forţa să colaboreze cu agenţia “.
Israel susţine că o asemenea chestionare este o necesitate de securitate pentru a preveni atacurile teroriste şi că 5000 de persoane – bolnavi şi rude- au luat permis de ieşire din Gaza în acest an din motive medicale.
Cei 27 de miniştri de externe ai UE sunt aşteptaţi marţi să decidă asupra textului final al unei declaraţii pentru Orientul Mijlociu ce ar putea include şi recunoaşterea europeană a Ierusalimului de Est ca viitoarea capitală a unui stat palestinian.
Tentativele de la Bruxelles, de luni, de a ajunge la un consens asupra textului de către ambasadorii UE a eşuat, ceea ce presupune că miniştrii vor trebui să decidă asupra formei finale.
Oficialii israelieni arăta că este foarte rar ca un asemenea text substanţial să ajungă la nivel ministerial fără un acord anterior.
Ministrul suedez de externe Carl Bildt a încercat să treacă declaraţia, considerată problematică de Israel, susţinut însă şi de Londra sau Irlanda şi Portugalia.
Franţa şi Germania se spune că nu sunt hotărâte, obosite de lupta diplomatică a Israelului şi palestinienilor în Europa din ultima săptămână.
Israel a dus o luptă diplomatică intensă în ultima săptămână contra proiectului suedez, totuşi acest stat nu îşi punea, luni, mari speranţe în înlăturarea clauzei ce cere recunoaşterea Ierusalimului de Est ca viitoare capitală a unui stat palestinian.
Israel este preocupată că proiectul are prejudecăţi legate de Ierusalim, nu menţionează nevoile sale de securitate şi nici nu vorbeşte despre nevoia de demilitarizare a unui viitor stat palestinian.
Palestinienii au anunţat că intenţionează să ceară ONU recunoaşterea independenţei lor, pe fondul frustrărilor tot mai mari pentru stagnarea procesului de pace.
“Am ajuns la o decizie… să mergem la Consiliul de Securitate al ONU să cerem recunoaşterea unui stat palestinian independente, cu Ierusalimul de Est fiind capitala sa, şi cu graniţele din iunie 1967,” anunţa negociatorul şef palestinian Saeb Erakat pentru AFP.
Acesta făcea referire la Cisiordania, Fâşia Gaza şi cea mai mare parte din Ierusalimul de Est arab.
“Vom căuta sprijinul statele UE, al Rusiei şi a altor ţări” pentru această măsură.
Comentariile lui Erakat vin pe fondul frustrărilor palestinienilor legate de ineficienţa eforturilor americane de a relansa negocierile de pace cu Israel, ce au fost suspendate după războiul din Gaza de la începutul anului.
Aceasta este cea mai recentă dintre opţiunile pe care palestinienii le-au anunţat că le vor întreprinde dacă procesul de pace este amânat. Altele includ declararea unilaterală a independenţei, cererea ca ONU să determine graniţei, dizolvarea Autorităţii Palestiniene şi căutarea de drepturi egale în interiorul Israel.
Cu toate acestea, miniştrii israelieni au avertizat să nu se ia măsuri unilaterale.
Administraţia americană nu a reuşit până acum să convingă israelienii şi palestienii să reia discuţiile de pace, pe fondul tensiunilor legate de chestiunea coloniilor evreieşti de pe pământ palestinian.
Palestinienii insistă pentru îngheţarea oricărei activităţi de colonizare înainte de reluarea discuţiilor, în timp ce israelienii oferă o limitarea temporară a construcţiilor, urmând a rezolva toate aspectele în timpul negocierilor.
Mercenarii prospera de pe urma razboaielor din Irak si din Afganistan, in timp ce contribuabilii platesc miliarde de dolari pentru serviciile lor, armatele nationale risca sa fie parasite de militarii cu experienta, iar fortele de politie din SUA sunt deja depasite numeric de firmele private de securitate.
Presedintele american Barack Obama a anuntat marti desfasurarea a 30.000 de militari suplimentari in Afganistan, precizand, in egala masura, ca dupa 18 luni va incepe retragerea progresiva a trupelor. ‘Daca nu as fi crezut ca securitatea Statelor Unite si cea a americanilor sunt in joc in Afganistan, maine as da cu bucurie ordinul ca toti soldatii, pana la ultimul, sa se intoarca’, a justificat Obama suplimentarea trupelor. El a cerut si aliatilor din NATO sa contribuie cu trupe la efortul american, iar secretarul general al Aliantei, danezul Anders Fogh Rasmussen, a spus ca ‘este in joc echilibrul NATO, este important ca operatiunea din Afganistan sa nu fie perceputa ca o operatiune americana pur si simplu’.
Oficialii SUA se asteapta la un supliment de circa 8.000 de militari din partea aliatilor, insa Franta si Germania au anuntat deja ca nu vor mai trimite noi trupe in Afganistan.
Urmare a deciziei lui Obama, numarul militarilor americani urmeaza sa ajunga la circa 100.000, de aproape trei ori mai multi decat la investirea in functie a noului presedinte. ‘Nu iau aceasta decizie usor’, a declarat laureatul Premiului Nobel pentru Pace, amintind atat de pretul in vieti omenesti platit de SUA, cat si de cresterea costului razboiului cu 30 de miliarde de dolari.
Contribuabilii americani trebuie sa suporte si un alt tip de cheltuieli, legate de asa-numita privatizare a razboiului, in folosul marilor firme de securitate. Doar in 2009, SUA au incheiat contracte de 15 miliarde de dolari cu firmele DynCorp International si Fluor Corp pentru construirea si deservirea bazelor militare din Afganistan. Inainte de suplimentarile de trupe din aceasta vara, numarul mercenarilor din Afganistan se ridica la 74.000, in timp ce SUA aveau detasati doar 58.000 de militari. Situatia din Irak releva si mai clar fenomenul privatizarii razboiului: 120.000 de mercenari si 132.000 de militari SUA.
Sume imense se folosesc pentru angajarea mercenarilor, iar controlul statului asupra lor este foarte limitat. Spre exemplu, legea permite ofiterilor americani si canadieni sa incheie contracte de pana la un milion de dolari cu firmele de securitate, motiv pentru care guvernul canadian a trebuit sa suplimenteze bugetul misiunii din Afganistan.
In general, mercenarii sunt folositi in activitati de rutina, dar cu grad mare de periculozitate. In Irak, castigul zilnic al unui mercenar a ajuns chiar la 1.000 de dolari, ceea ce a determinat guvernul britanic sa majoreze substantial soldele militarilor pentru ca acestia sa nu paraseasca armata pentru o firma de securitate. Astfel, un soldat din trupele speciale SAS a ajuns sa castige 80.000 de dolari pe an, iar un sergent, circa 100.000 de dolari. Soldele mari sunt rezervate doar cetatenilor americani sau britanici. Pe langa acestia, firmele de securitate angajeaza imigranti din saracele tari asiatice, carne de tun platita cu doar 1.000 de dolari pe luna.
Regulile mai putin stricte si cruzimea de care au dat dovada mercenarii au adus mari deservicii armatelor nationale care lupta in Irak si in Afganistan. Angajatii firmei Blackwater au fost astfel acuzati ca au ucis 14 civili nevinovati in Bagdad, iar mercenarii firmei britanice Armor Group au organizat unele orgii sexuale la Ambasada SUA de la Kabul, pe care erau platiti sa o protejeze.
Practica angajarii mercenarilor a fost initiata ca masura temporara, dar s-a permanentizat in timpul administratiei Bush. ‘Folosirea personalului de securitate contractual este vitala pentru sprijinirea avanposturilor din anumite zone ale Afganistanului si pentru planurile noastre de a angaja cetateni afgani’, a explicat la inceputul lui 2009 seful Pentagonului, Robert Gates.
Pe plan intern, firmele de securitate raman in umbra, insa au depasit numeric fortele de politie din SUA, dar si din state europene, printre care si Romania, potrivit cotidianului ‘Le Monde’.
Comentarii recente