Murim, si mor ai nostri. decembrie 22, 2009

BY CABRAL

De cand ma stiu urasc spitalele. Pentru mirosul lor, din cauza durerii fiecarui om ce-a trecut pe-acolo, durere ce pare sa ramana incremenita si suspendata ca fumul de tigara intr-o incapere fara ferestre, urasc sa fiu acolo, sa stau acolo. Cand m-am tavalit ultima oara cu motorul vroiau sa ma interneze pentru doua zile, genunchii-mi erau praf, coatele la fel, palma stanga era carne vie, ligamentele incrucisate de la laba piciorului drept rupte aproape 100%, eram sifonat sanatos. Cand am auzit de internare m-am codit si m-am foit pan-am reusit sa fug (cum am fugit va spun alta data, e de rasu-plansu’!).

Am umblat ceva prin spitale, slava Domnului, nu prea mult! De cate ori mi-am rupt capul cu ocazia grozavelor si superbelor accidente de motocicleta, hai la spital! Cu ocazia celor cateva raceli groaznice din ultimii ani, hai la spital! Cand cu santierul… hai la spital, sa ne facem antitetanosul si sa scoatem aschiile infipte prin diverse si suspecte suprafete dermice… astea fiind vizitele cvasi-fericite.

Cand fostul meu socru a decedat (odihneasca-se linistit!) am fost alaturi de Lua, cat am stiut si putut, am trecut prin spital. Si acolo n-a mai fost loc nici de fun, nici de misto-uri cu asistentele, nici de vaicareli de barbat exhaustiv si cu chef de vaicareala… pentru ca acolo se murea. Nu intalneai decat spirite crunt sufocate in trupuri costelive, nu vedeai decat oameni care-si mangaiau suflete pereche, sau mame, tati, surori, care se zvarcoleau intr-un final dureros.

Spitalele noastre sunt gauri negre, paduri intunecate si reci, pline de copaci strambi si urati, populate de spirite costelive, locuri unde aia cu coasa pe umar se plimba in voie.

Si cand spui “Romania” si mai adaugi si “spital”, deja simti faldul giulgiului mortii cum te atinge si-ti infioara carnea pe tine.

Sistemul sanitar de la noi are nevoie de ajutor. De acelasi fel de ajutor de urgenta de care are nevoie un pacient cu puls zero, cu picioarele amputate si cu sangele scurs aproape tot din corp.

Pentru ca mor oameni. Degeaba. Pentru ca doctorii sunt epuizati si infometati, prost platiti si desconsiderati. Pentru ca asistentele au varianta de a-ti da o gura de apa doar si numai daca ai in mana intinsa o hartie de 10 lei, sau au varianta de a trai in saracie, cu buzunarele goale dar facand ce este corect. Si revin… pentru ca mor oameni. Oamenii nostri. Colegii, parintii, fratii si surorile, prietenii nostri. Murim noi.

Da, mi-a plecat un prieten. De tot. A luptat cat a putut, dar in ultima vreme a vazut numai halate albe care-si ridicau umerii a neputinta. Acea strangere a umerilor in sus si spre gat, strangerea neputintei. A neputintei lor, a sistemului din care fac parte, a neputintei dotarilor spitalului, a neputintei tuturor care ar trebui sa faca din aceasta schimonoseala scumpa o normalitate sanatoasa.

Bai, ne auziti? Noi murim pe-aici, fi-v-ar girofarele-alea de coloana oficiala transformate in girofare de salvare ce va duce catre intuneric!

Palestinienii boicotează mărfurile israeliene din Cisiordania decembrie 21, 2009

Guvernul palestinian a anunţat că pune în aplicare un boicot pentru bunurile fabricate în coloniile evreieşti din Cisiordania şi a confiscat marfă de peste un milion de dolari din magazine şi companii.

Produsele israeliene, inclusiv cele fabricate în colonii, sunt un lucru obişnuit în Cisiordania, fie din lipsă de alternative palestiniene, fie pentru că sunt preferate. Drept urmare, eforturile anterioare palestiniene de a opri consumul de bunuri israeliene au eşuat.

Confiscarea de produse din colonii marchează cel mai serios efort guvernamental de introducere a boicotului. Palestinienii consideră continuarea extinderii coloniilor evreieşti ca fiind cel mai mare obstacol în calea independenţei şi susţin că promisiunea recentă de limitare a construcţiilor este insuficientă.

Circa 300.000 israelieni trăiesc în coloniile din Cisiordania şi alţi 180.000 în Ierusalimul de Est, regiunile pe care palestinienii le doresc pentru statul lor.

Purtătorul de cuvânt al ministerului israelian de externe Yigal Palmor susţine că un boicot este contraproductiv, deoarece nu va duce la atingerea scopurilor politice.

Printre mărfurile vizate se numără sucurile, cosmeticele sau conservele.

Londra cere etichetarea specială a produselor din coloniile israeliene din Cisiordania decembrie 21, 2009

Marea Britanie va introduce o etichetare specială, ca prevede introducerea specificaţiei de “produs din coloniile evreieşti”, dar ministerul britanic de Externe susţine că iniţiativa nu este un boicot.

În acest fel se doreşte creşterea presiunii pe Israel privind coloniile sale din Cisiordania prin consilierea supermarketurilor din Marea Britanie despre cum să facă deosebirea între produse din colonii şi cele palestiniene.

Măsura ar putea creşte perspectivele unui boicot al bunurilor din avanposturi. Oficialii israelieni şi liderii coloniştilor au fost deosebiţi de critici la adresa Londrei.

Până acum produsele erau etichetate doar ca provenind din Cisiordania, dar potrivit noilor măsuri introduse de Departamentul pentru Mediu, Alimentaţi şi Afaceri Rurale(Defra), etichetele ar trebui ca pe viitor să ofere mai multe informaţii. Se propune etichetarea diferenţiată pe produse din coloniile evreieşti şi cele palestiniene.

Aproape 500.000 de colonişti evrei trăiesc în Ierusalimul de Est şi Cisiordania. Londra şi UE în general au argumentat de nenumărate ori că proiectul coloniilor evreieşti este un obstacol în calea păcii.

Legislaţia UE cere o distincţie între bunurile din Israel şi cele din teritoriile ocupate, deşi măsura nu este respectată mereu.

Coloniile evreieşti vând în Marea Britanie fructe, legume, cosmetice, produse farmaceutice şi produse de metal şi textile.

Bunurile din interiorul Israelului anterior conform graniţelor anterior anului 1967 au o anumită taxă de import, conform unui acord cu UE. Bunurile palestiniene din Cisiordania, Gaza şi Ierusalimul de Est sunt scutite de taxă. Produsele din colonii nu intră în nici una din aceste categorii.

UE nu recunoaşte ocuparea de către Israel a teritoriilor palestiniene.

Dacă climatul era o bancă, deja l-aţi fi salvat decembrie 17, 2009

Prezent la Copenhaga pentru conferinţa ONU privins schimbarea climatică, preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a criticat capitalismul care devastează planeta

“O fantomă bântuie străzile din Copenhaga… aceasta este capitalismul”, a acuzat Hugo Chavez.

“Modelul distrugător al capitalismul înseamnă eradicarea vieţii”, a adaugat el, arătând cartea jurnalistului francez Hervé Kempf, “Cum distrug bogaţii planeta”.

Chavez a criticat ţările bogate care au reacţionat rapid anul trecut la criza financiară, alocând sute de miliarde de dolari pentru salvarea bîncilor. “Dacâ climatul era o bancă, deja l-aţi fi salvat”, a adăugat el.

De asemenea, el l-a atacat pe preşedintele american.

“Barack Obama a primit Premiul Nobel pentru Pace în ziua în care trimitea 30.000 de soldaţi pentru a ucide nevinovaţi în Afganistan, iar acum va veni aici cu Nobelul său, preşedintele SUA…”, a spus presedintele Venezuelei.

Palestinenii care aplică pentru tratament în Israel, forţaţi să devină informatori decembrie 17, 2009

Agenţi de securitate israelieni au reţinut un pacient palestinian timp de trei săptămâni fără a fi acuzat oficial, l-au interogat de mai multe ori şi i-au oferit acces la îngrijiri medicale dacă era de acord să devină informator.

Modul cum a fost tratat Abd al-Karim al-Atal este cel mai recent caz din ultimii doi ani în care pacienţi din Gaza care căutau să se interneze în Israel au fost reţinuţi şi presaţi să devină colaboratori, arată grupurile pentru apărarea drepturilor omului.

Doctorii pentru Drepturile Omului, grup israelian, declara că presiunea care se exercită asupra acestor pacienţi ajunge la forţare acestora, care este ilegală conform convenţiilor de la Geneva şi poate constitui o încălcare a convenţiilor ONU contra torturii. Circa unu din cinci palestinieni din Gaza care cer permis pentru intrarea în sistemul medical israelian este supus unor interogatorii detaliate.

B’Tselem, alt grup pentru drepturile omului, arată că agenţii israelieni “exploatează chestionarele pentru a exercita o presiune neadecvată asupra persoanelor bolnave, cu scopul de a-i forţa să colaboreze cu agenţia “.

Israel susţine că o asemenea chestionare este o necesitate de securitate pentru a preveni atacurile teroriste şi că 5000 de persoane – bolnavi şi rude- au luat permis de ieşire din Gaza în acest an din motive medicale.

CIA a căpătat acces la dosarele bancare ale tuturor europenilor decembrie 7, 2009

Sub acoperirea generoasă a „războiului contra terorismului“, Uniunea Europeană a acceptat să ofere serviciilor secrete americane acces neîngrădit la dosarele bancare ale europenilor.

Întelegerea, care va intra în vi­goa­re peste două luni, cere celor 27 de state membre ale UE să pună la dispoziţia CIA informaţiile bancare solicitate în virtutea programului american de urmărire a surselor de finanţare ale „terorismului“. „The Sunday Times“ arată că, într-o notiţă apărută săptă­mâna trecută şi remarcată de puţină lume, UE a admis public faptul că a convenit să-i oblige pe europeni să livreze informaţii către SUA, apreciind chiar că aceasta este o „chestiune urgentă“. Teoretic, potrivit prevederilor acordului, informaţiile vor fi păstrate într-o bază de date americană, după care ar trebui şterse.

Decizia a dat naştere la critici vehemente, cele mai cuminţi denunţând „dezechilibrul“ înţelegerii, care nu oferă şi serviciilor secrete europene acces la informaţiile bancare ale cetăţenilor americani.

De asemenea, multe voci au subliniat că acordul conferă Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA puteri investigative mai mari decât ale serviciilor de informaţii naţionale europene. Legislaţia din cea mai mare parte a ţărilor membre ale UE presupune existenţa unui mandat eliberat de justiţie, în baza declaraţiei sub jurământ a unui poliţist, pentru a „umbla“ la dosarul oricărui cetăţean.

CIA o poate face însă în baza unei simple cereri. Programul american de supraveghere financiară a fost introdus de Washing­ton imediat după atentatele din 11 sep­tembrie 2001, ca „măsură de ur­genţă“. Extinderea sa în UE s-a făcut în tăcere şi în absenţa unei dezbateri pu­blice considerate de mulţi a fi necesară. „Nimeni nu spune că aliaţii nu trebuie să coopereze, dar unde este protecţia intimităţii? Unde sunt mecanismele de siguranţă judiciară în această sche­mă? Acordul de transferare la scară mare a informaţiilor financiare euro­pene către Statele Unite este extrem de îngrijorătoare, mai ales în absenţa unei dezbateri publice sau parlamentare, fie la nivel european, fie la nivel naţional“, a declarat Shami Chakrabarti, directorul organizaţiei britanice de apărare a drepturilor civile „Liberty“.

„Acesta pare a fi încă un compromis dezechilibrat post-11 septembrie şi un nou caz de lesniciune cu care măsuri temporare de urgenţă ajung să ne fie impuse permanent“, a adăugat Chakrabarti. Autorităţile ame­ricane spun că programul de culegere a informaţiilor financiare nu are alt scop decât urmărirea tranzac­ţiilor făcute de indivizii suspectaţi de legături cu reţeaua teroristă al-Qaida. Ele subliniază că exact acest gen de informaţii au contribuit la dejucarea unui complot terorist de o anvergură încă şi mai mare decât cel din 11 septembrie, pus la cale de o celulă isla­mis­tă din Marea Britanie. În acest caz, din 2006, mai mulţi extremişti intenţio­nau să deturneze şapte avioane şi să plaseze bombe în mai multe mijloace de transport în comun, posibil şi pe lângă unele instalaţii nucleare. Nota informativă a UE spune că SUA pot solicita „seturi de informaţii generale“, în mai multe categorii largi de interes, precum „tipuri de mesaje relevante, geografie şi ameninţări teroriste“.

Programul este coordonat chiar din cartierul general al CIA, din Langley, Virginia. Până în 2006 acest program, care-i vizează şi pe cetăţenii americani, a fost ţinut secret. Cetăţenii străini, inclusiv europeni, care călăto­resc în SUA trebuie şi acum să se conformeze cerinţei americane de a declara o mulţime de informaţii personale, legate printre altele şi de ultimele cumpărături făcute indiferent unde.

Privatizarea razboiului din Afganistan decembrie 3, 2009

Mercenarii prospera de pe urma razboaielor din Irak si din Afganistan, in timp ce contribuabilii platesc miliarde de dolari pentru serviciile lor, armatele nationale risca sa fie parasite de militarii cu experienta, iar fortele de politie din SUA sunt deja depasite numeric de firmele private de securitate.

Presedintele american Barack Obama a anuntat marti desfasurarea a 30.000 de militari suplimentari in Afganistan, precizand, in egala masura, ca dupa 18 luni va incepe retragerea progresiva a trupelor. ‘Daca nu as fi crezut ca securitatea Statelor Unite si cea a americanilor sunt in joc in Afganistan, maine as da cu bucurie ordinul ca toti soldatii, pana la ultimul, sa se intoarca’, a justificat Obama suplimentarea trupelor. El a cerut si aliatilor din NATO sa contribuie cu trupe la efortul american, iar secretarul general al Aliantei, danezul Anders Fogh Rasmussen, a spus ca ‘este in joc echilibrul NATO, este important ca operatiunea din Afganistan sa nu fie perceputa ca o operatiune americana pur si simplu’.

Oficialii SUA se asteapta la un supliment de circa 8.000 de militari din partea aliatilor, insa Franta si Germania au anuntat deja ca nu vor mai trimite noi trupe in Afganistan.

Urmare a deciziei lui Obama, numarul militarilor americani urmeaza sa ajunga la circa 100.000, de aproape trei ori mai multi decat la investirea in functie a noului presedinte. ‘Nu iau aceasta decizie usor’, a declarat laureatul Premiului Nobel pentru Pace, amintind atat de pretul in vieti omenesti platit de SUA, cat si de cresterea costului razboiului cu 30 de miliarde de dolari.

Contribuabilii americani trebuie sa suporte si un alt tip de cheltuieli, legate de asa-numita privatizare a razboiului, in folosul marilor firme de securitate. Doar in 2009, SUA au incheiat contracte de 15 miliarde de dolari cu firmele DynCorp International si Fluor Corp pentru construirea si deservirea bazelor militare din Afganistan. Inainte de suplimentarile de trupe din aceasta vara, numarul mercenarilor din Afganistan se ridica la 74.000, in timp ce SUA aveau detasati doar 58.000 de militari. Situatia din Irak releva si mai clar fenomenul privatizarii razboiului: 120.000 de mercenari si 132.000 de militari SUA.

Sume imense se folosesc pentru angajarea mercenarilor, iar controlul statului asupra lor este foarte limitat. Spre exemplu, legea permite ofiterilor americani si canadieni sa incheie contracte de pana la un milion de dolari cu firmele de securitate, motiv pentru care guvernul canadian a trebuit sa suplimenteze bugetul misiunii din Afganistan.

In general, mercenarii sunt folositi in activitati de rutina, dar cu grad mare de periculozitate. In Irak, castigul zilnic al unui mercenar a ajuns chiar la 1.000 de dolari, ceea ce a determinat guvernul britanic sa majoreze substantial soldele militarilor pentru ca acestia sa nu paraseasca armata pentru o firma de securitate. Astfel, un soldat din trupele speciale SAS a ajuns sa castige 80.000 de dolari pe an, iar un sergent, circa 100.000 de dolari. Soldele mari sunt rezervate doar cetatenilor americani sau britanici. Pe langa acestia, firmele de securitate angajeaza imigranti din saracele tari asiatice, carne de tun platita cu doar 1.000 de dolari pe luna.

Regulile mai putin stricte si cruzimea de care au dat dovada mercenarii au adus mari deservicii armatelor nationale care lupta in Irak si in Afganistan. Angajatii firmei Blackwater au fost astfel acuzati ca au ucis 14 civili nevinovati in Bagdad, iar mercenarii firmei britanice Armor Group au organizat unele orgii sexuale la Ambasada SUA de la Kabul, pe care erau platiti sa o protejeze.

Practica angajarii mercenarilor a fost initiata ca masura temporara, dar s-a permanentizat in timpul administratiei Bush. ‘Folosirea personalului de securitate contractual este vitala pentru sprijinirea avanposturilor din anumite zone ale Afganistanului si pentru planurile noastre de a angaja cetateni afgani’, a explicat la inceputul lui 2009 seful Pentagonului, Robert Gates.

Pe plan intern, firmele de securitate raman in umbra, insa au depasit numeric fortele de politie din SUA, dar si din state europene, printre care si Romania, potrivit cotidianului ‘Le Monde’.

Ierusalimul de Est ar trebui să fie capitala palestiniană decembrie 3, 2009

Un document UE ce arată că Ierusalimul de Est ar trebui să fie capitala viitorului stat palestinian a primit un răspuns dur din partea Israelului, care arăta că Bruxelles dăunează reluării negocierilor de pace.

Documentul, care va fi discutat de miniştrii de externe ai UE săptămâna viitoare, critică dur politica israeliană faţă de palestinieni şi avertizează că negocierile trebuie reluare urgent. Deşi UE a susţine că viitorul Ierusalimului trebuie stabilit prin negocieri, documentul pare să fie parte a efortului diplomatic de a întări poziţia palestiniană şi a-i încuraja să revină la negocieri.

Proiectul arată că viitoarea Palestina trebuie să fie compusă din Cisiordania şi Gaza, iar Ierusalimul de Est să fie capitala. Se adaugă că UE nu recunoaşte anexarea de către Israel a Ierusalimului de Est- poziţie împărtăşită şi de restul comunităţii internaţionale.

Mahmoud Abbas, preşedintele palestinian, a refuzat să reia negocierile de pace, îngheţate de un an, până ce Israel nu opreşte activitatea de colonizare.

“Iniţiativa Suediei (care ocupă preşedinţia UE) afectează capacitatea Uniunii Europene de a avea un rol în negocierile dintre Israel şi palestinieni,” anunţat ministrul israelian de externe.

Acesta a mai arătat că Israel a făcut paşi spre negociere, iar UE ar trebui să exercite presiuni pe palestinieni să revină la masa tratativelor, iar paşii iniţiaţi de Suedia au efectul contrar.

Italia condamnă 23 agenţi CIA pentru răpirea unui imam egiptean noiembrie 5, 2009

 

Un tribunal din Milano a condamnat la opt ani închisoare pe fostul şef al biroului CIA din Milano pentru răpire, în prima astfel de sentinţă din lume.

Robert Lady a fost judecat în absenţă şi condamnat pentru organizarea şi răpirea imamului Osama Moustafa Hassan Nasr, cunoscut ca Abu Omar, din Milano, în februarie February 2003. Superiorul său din Italia, Jeff Castelli, a fost achitat, precum şi directorul SISMI, serviciul militar de informaţii italian, Nicolo Pollari, dar a condamnat alţi 22 de foşti agenţi CIA şi doi italieni .

Abu Omar a fost capturat pe o stradă din Milano la 17 februarie 2003, în cursul unei operaţiuni coordonate a SISMI şi CIA. Avocaţii imamului susţin că acesta a fost torturat într-o închisoare din Egipt şi au cerut daune de zece milioane de euro.

Agenţii CIA au fost condamnaţi la câte cinci ani, iar italienii la trei ani de închisoare.

Pe de altă parte, tribunalul a condamnat toţi acuzaţii găsiţi vinovaţi să îl indemnizeze pe fostul imam cu un milion de euro, lăsându-i acestuia posibilitatea de a cere mai mult într-un tribunal civil, şi să-i acorde 500.000 de euro soţiei sale.

Acest proces este simbolic deoarece este primul din Europa privind transferurile secrete efectuate de CIA, al căror obiect au fost persoane suspectate de terorism, către ţări cunoscute că practică tortura, după atentatele de la 11 septembrie.

Abu Omar a fost oprit la acea dată aparent de poliţia italiană pe o stradă din Milano. A fost transportat la baza aeriană Aviano de lângă Veneţia, transferat la Ramstein, apoi în Egipt.

Patru ani mai târziu a fost eliberat fără nicio acuzaţie, moment în care imamul arăta că a fost transformat într.o epavă umană din cauza torturii.

Cetăţenii israelieni nu vor fi judecaţi pentru crime de război octombrie 14, 2009

Israelul refuză ca cetăţenii săi să fie aduşi în faţa justiţiei pentru crime de război, după ofensiva din Fâşia Gaza, a declarat luni premierul Benjamin Netanyahu.

Deschizând o nouă sesiune parlamentară la Ierusalim, Netanyahu a criticat vehement raportul ONU care acuză Israelul şi islamiştii palestinieni din cadrul Hamas de “crime de război” în Gaza, în decembrie-ianuarie, apreciind că acest document controversat este un obstacol în calea procesului de pace.

Raportul Goldstone, după numele judecătorului care a prezidat comisia de anchetă a ONU pe tema ofensivei din Gaza, recomandă sesizarea Curţii Penale Internaţionale (CPI) dacă Israelul nu desfăşoară în următoarele şase luni o anchetă “de bunăcredinţă” în legătură cu acuzaţiile de crime de război.

În acest caz, CPI ar putea judeca lideri politici sau militari israelieni implicaţi în ofensivă şi emite în acest sens mandate de arestare internaţionale.

“Nu vom permite ca (fostul premier) Ehud Olmert, (ministrul Apărării) Ehud Barak şi (fostul ministru de Externe) Tzipi Livni, care au trimis militarii noştri să ne apere oraşele şi cetăţenii să stea în banca acuzaţilor la Haga”, unde îşi are sediul CPI, a declarat Netanyahu.

“Nu vom permite ca gradaţii şi soldaţii din Tsahal să fie trataţi drept criminali de război după ce au apărat cetăţenii Israelului cu onoare şi curaj de un inamic crud”, a conchis el.