Palestinienii boicotează mărfurile israeliene din Cisiordania decembrie 21, 2009

Guvernul palestinian a anunţat că pune în aplicare un boicot pentru bunurile fabricate în coloniile evreieşti din Cisiordania şi a confiscat marfă de peste un milion de dolari din magazine şi companii.

Produsele israeliene, inclusiv cele fabricate în colonii, sunt un lucru obişnuit în Cisiordania, fie din lipsă de alternative palestiniene, fie pentru că sunt preferate. Drept urmare, eforturile anterioare palestiniene de a opri consumul de bunuri israeliene au eşuat.

Confiscarea de produse din colonii marchează cel mai serios efort guvernamental de introducere a boicotului. Palestinienii consideră continuarea extinderii coloniilor evreieşti ca fiind cel mai mare obstacol în calea independenţei şi susţin că promisiunea recentă de limitare a construcţiilor este insuficientă.

Circa 300.000 israelieni trăiesc în coloniile din Cisiordania şi alţi 180.000 în Ierusalimul de Est, regiunile pe care palestinienii le doresc pentru statul lor.

Purtătorul de cuvânt al ministerului israelian de externe Yigal Palmor susţine că un boicot este contraproductiv, deoarece nu va duce la atingerea scopurilor politice.

Printre mărfurile vizate se numără sucurile, cosmeticele sau conservele.

Guvernul a scăpat de grija lor: 1,6 milioane de români peste graniţe decembrie 18, 2009

Românii sunt în UE cel mai mare grup de emigranţi provenind dintr-un stat membru, numărul lor ajungând la 1,67 milioane. Partea proastă pentru guvern: taxe mai mici încasate pe veniturile acestora. Partea bună: ajutoare de şomaj mai puţine plătite acestora, un adevărat avantaj pentru Guvern, deoarece în România sunt doar 50.000 de locuri de muncă disponibile.

Cei mai mulţi români plecaţi la muncă în străinătate au plecat la cules de căpşuni

// <![CDATA[//

Românii reprezintă al treilea grup de emigranţi din UE, după Turcia (2,4 milioane) şi Maroc (1,7 milioane), arată statistici făcute ieri publice de către Eurostat. Românii erau 15% din totalul emigranţilor din UE. Cei mai mulţi români se găsesc în Spania, 738.000. Alţi 625.300 sunt în Italia, iar 65.000 în Ungaria. Ţara noastră găzduieşte cei mai puţini străini, numai 26.000, potrivit datelor Eurostat pentru 2008. În acest an, 37% din străinii care locuiau în Uniunea Europeană erau cetăţeni ai unui alt stat membru, se arată în datele publicate de Eurostat. România este urmată de Italia, de unde au emigrat 1,3 milioane de cetăţeni, adică 11% din totalul străinilor cetăţeni europeni.

Publicitate

// <![CDATA[//

Pe locul al treilea se află Polonia, cu 1,2 milioane de cetăţeni, urmată de Albania cu un milion de emigranţi.

Pe de altă parte, România se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte proporţia cetăţenilor străini găzduiţi. Astfel, mai puţin de 0,1% din populaţia totală era constituită în 2008 de cetăţeni străini. Mai exact, potrivit datelor Eurostat, în România trăiau 6.000 de cetăţeni provenind din alte ţări membre UE, şi alţi 20.000 provenind din ţări aflate în afara Uniunii, ajungându-se la un total de numai 26.000 de cetăţeni străini.

Ţările UE preferate de emigranţi au fost, în 2008, Germania (7,3 milioane de străini), Spania (5,3 milioane), Marea Britanie (4 milioane), Franţa (3,7 milioane) şi Italia (3,4 milioane). În total, aproximativ 75% din cetăţenii străini din UE locuiau în aceste cinci state membre. În România, cel mai mare grup de cetăţeni străini a fost în 2008, potrivit Eurostat, cel al moldovenilor (5.500 de cetăţeni), urmaţi de cetăţenii turci (2.200) şi de cei chinezi (1.900).

CIA a căpătat acces la dosarele bancare ale tuturor europenilor decembrie 7, 2009

Sub acoperirea generoasă a „războiului contra terorismului“, Uniunea Europeană a acceptat să ofere serviciilor secrete americane acces neîngrădit la dosarele bancare ale europenilor.

Întelegerea, care va intra în vi­goa­re peste două luni, cere celor 27 de state membre ale UE să pună la dispoziţia CIA informaţiile bancare solicitate în virtutea programului american de urmărire a surselor de finanţare ale „terorismului“. „The Sunday Times“ arată că, într-o notiţă apărută săptă­mâna trecută şi remarcată de puţină lume, UE a admis public faptul că a convenit să-i oblige pe europeni să livreze informaţii către SUA, apreciind chiar că aceasta este o „chestiune urgentă“. Teoretic, potrivit prevederilor acordului, informaţiile vor fi păstrate într-o bază de date americană, după care ar trebui şterse.

Decizia a dat naştere la critici vehemente, cele mai cuminţi denunţând „dezechilibrul“ înţelegerii, care nu oferă şi serviciilor secrete europene acces la informaţiile bancare ale cetăţenilor americani.

De asemenea, multe voci au subliniat că acordul conferă Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA puteri investigative mai mari decât ale serviciilor de informaţii naţionale europene. Legislaţia din cea mai mare parte a ţărilor membre ale UE presupune existenţa unui mandat eliberat de justiţie, în baza declaraţiei sub jurământ a unui poliţist, pentru a „umbla“ la dosarul oricărui cetăţean.

CIA o poate face însă în baza unei simple cereri. Programul american de supraveghere financiară a fost introdus de Washing­ton imediat după atentatele din 11 sep­tembrie 2001, ca „măsură de ur­genţă“. Extinderea sa în UE s-a făcut în tăcere şi în absenţa unei dezbateri pu­blice considerate de mulţi a fi necesară. „Nimeni nu spune că aliaţii nu trebuie să coopereze, dar unde este protecţia intimităţii? Unde sunt mecanismele de siguranţă judiciară în această sche­mă? Acordul de transferare la scară mare a informaţiilor financiare euro­pene către Statele Unite este extrem de îngrijorătoare, mai ales în absenţa unei dezbateri publice sau parlamentare, fie la nivel european, fie la nivel naţional“, a declarat Shami Chakrabarti, directorul organizaţiei britanice de apărare a drepturilor civile „Liberty“.

„Acesta pare a fi încă un compromis dezechilibrat post-11 septembrie şi un nou caz de lesniciune cu care măsuri temporare de urgenţă ajung să ne fie impuse permanent“, a adăugat Chakrabarti. Autorităţile ame­ricane spun că programul de culegere a informaţiilor financiare nu are alt scop decât urmărirea tranzac­ţiilor făcute de indivizii suspectaţi de legături cu reţeaua teroristă al-Qaida. Ele subliniază că exact acest gen de informaţii au contribuit la dejucarea unui complot terorist de o anvergură încă şi mai mare decât cel din 11 septembrie, pus la cale de o celulă isla­mis­tă din Marea Britanie. În acest caz, din 2006, mai mulţi extremişti intenţio­nau să deturneze şapte avioane şi să plaseze bombe în mai multe mijloace de transport în comun, posibil şi pe lângă unele instalaţii nucleare. Nota informativă a UE spune că SUA pot solicita „seturi de informaţii generale“, în mai multe categorii largi de interes, precum „tipuri de mesaje relevante, geografie şi ameninţări teroriste“.

Programul este coordonat chiar din cartierul general al CIA, din Langley, Virginia. Până în 2006 acest program, care-i vizează şi pe cetăţenii americani, a fost ţinut secret. Cetăţenii străini, inclusiv europeni, care călăto­resc în SUA trebuie şi acum să se conformeze cerinţei americane de a declara o mulţime de informaţii personale, legate printre altele şi de ultimele cumpărături făcute indiferent unde.

Ierusalimul de Est ar trebui să fie capitala palestiniană decembrie 3, 2009

Un document UE ce arată că Ierusalimul de Est ar trebui să fie capitala viitorului stat palestinian a primit un răspuns dur din partea Israelului, care arăta că Bruxelles dăunează reluării negocierilor de pace.

Documentul, care va fi discutat de miniştrii de externe ai UE săptămâna viitoare, critică dur politica israeliană faţă de palestinieni şi avertizează că negocierile trebuie reluare urgent. Deşi UE a susţine că viitorul Ierusalimului trebuie stabilit prin negocieri, documentul pare să fie parte a efortului diplomatic de a întări poziţia palestiniană şi a-i încuraja să revină la negocieri.

Proiectul arată că viitoarea Palestina trebuie să fie compusă din Cisiordania şi Gaza, iar Ierusalimul de Est să fie capitala. Se adaugă că UE nu recunoaşte anexarea de către Israel a Ierusalimului de Est- poziţie împărtăşită şi de restul comunităţii internaţionale.

Mahmoud Abbas, preşedintele palestinian, a refuzat să reia negocierile de pace, îngheţate de un an, până ce Israel nu opreşte activitatea de colonizare.

“Iniţiativa Suediei (care ocupă preşedinţia UE) afectează capacitatea Uniunii Europene de a avea un rol în negocierile dintre Israel şi palestinieni,” anunţat ministrul israelian de externe.

Acesta a mai arătat că Israel a făcut paşi spre negociere, iar UE ar trebui să exercite presiuni pe palestinieni să revină la masa tratativelor, iar paşii iniţiaţi de Suedia au efectul contrar.

„Şoricelul“ Van Rompuy vrea să roadă buzunarele europenilor noiembrie 23, 2009

Nou alesul preşedinte al Uniunii Europene va căuta, în ianuarie, să „promoveze“ un controversat proiect iniţiat de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, de impunere a unei noi „eurotaxe“, care se va simţi la fiecare cumpărătură.

„Opriţi circul politic“, o campanie a opoziţiei belgiene, căreia i s-a raliat şi sora lui Van Rompuy, Christine.

// <![CDATA[//

Pentru a accede la funcţia supremă în UE „nu trebuie să ceri postul, ci să fii un şoricel cenuşiu; ofertele vor veni la tine“, le-ar fi spus Herman Van Rompuy colegilor săi din guvernul Belgiei, în urmă cu câteva săptămâni, scrie ziarul belgian „De Morgen“. În numai câteva zile de la preluarea oficială a mandatului, noul preşedinte al UE va sprijini ideea lui Barroso şi va oferi astfel o sursă de venit constantă şi directă pentru vistieria UE, criticată de mulţi pentru „risipă“.

„Finanţarea statului social, indiferent de reforma socială pe care o implementăm, va necesita noi surse“, declarase Van Rompuy la recenta sa întâlnire secretă cu grupul Bilderberg.

Publicitate

// <![CDATA[//

Deşi respectiva întrevedere a fost secretă, cabinetul premierului belgian s-a văzut nevoit să ofere o declaraţie publică pe marginea acestui subiect, imediat „transpirat“ în presă. „Posibilitatea unor pârghii financiare la nivel european trebuie analizată în mod serios“, a mai spus Van Rompuy, care de la 1 ianuarie va câştiga aproape 1.000 de euro pe zi (355.000 de euro pe an).

Barroso a alcătuit o serie de planuri alternative de impunere a unei eurotaxe care ar implica vărsarea direct către Bruxelles a unui procent fix din TVA şi din accizele pe combustibili. Atât taxa pe valoarea adăugată, cât şi accizele pe carburanţi contribuie deja la finanţarea cheltuielilor UE – cifrate la peste 130 de miliarde de euro pentru anul viitor, dar ele sunt în prezent colectate de guvernele naţionale, fiecare dintre acestea contribuind cu un procent variabil.

Noua eurotaxă ar putea apărea pe toate chitanţele primite de cumpărătorii de rând în magazine şi benzinării, cu valoarea exactă a procentului de TVA sau accize care pleacă direct spre Bruxelles. Suporterii planului spun că măsura nu face decât să ia o parte din taxele percepute oricum, făcând mai transparente costurile suportate de contribuabili.

Van Rompuy, în vârstă de 62 de ani, nu a indicat către care mecanism de colectare a taxelor ar înclina, dar după întrevederea cu Bilderberg, purtătorul său de cuvânt a spus că opţiunile oscilează între o taxă „verde“ şi o versiune a „taxei Tobin“. Aceasta din urmă a fost propusă iniţial în anul 1972, de către economistul american James Tobin, ca taxă pe speculaţiile monetare. Potrivit „The Sunday Telegraph“, indiferent care dintre cele două variante va fi aleasă, însăşi ideea de impunere a unei „taxe europene“ va întâmpina o opoziţie politică majoră, cel puţin din partea conservatorilor britanici, favoriţi în următoarele legislative.

„Orice fel de sistem fiscal armonizat înseamnă pierderea controlului asupra sistemelor noastre fiscale naţionale“, a apreciat Timothy Kirkthorpe, liderul parlamentarilor conservatori. „Însăşi concurenţa în Europa depinde de competitivitatea regimurilor fiscale ale statelor membre“, a adăugat el. Sora lui Van Rompuy, Christine, o asistentă medicală în vârstă de 54 de ani, a devenit unul dintre cei mai vehemenţi critici ai politicilor premierului, după ce acesta a privatizat sistemul naţional de asigurare a sănătăţii. „Mă opun ideii fratelui meu privind noua taxă. Orice taxă nouă va fi plătită de săraci. Noi trebuie să-i taxăm pe bogaţi“, a spus Christine Van Rompuy, actualmente membră a Partidului Muncitorilor.

Holocaustul este o minciună. Nu îl vom preda în şcoli septembrie 1, 2009

Un lider spiritual al Hamas a calificat drept “crimă de război” predarea în clasele palestiniene despre uciderea de către nazişti a şase milioane de evrei, respingând o propunere ONU a de a incude Holocaustul în curricula şcolară din Gaza.

Drept răspuns un oficial israelian aprecia că asemenea declaraţii ar trebui să facă Occidentul să se gândească de două ori înainte de a pune capăt boicotului asupra Hamas, în vigoare de la preluarea în forţă a Gaza în 2007.

Liderul spititual al Hamas, Younis al-Astal, s-a revoltat după ce a aflat că agenţia ONU ce ajută refugiaţii palestinieni intenţiona să introducă lecţiii despre Holocaust pentru studenţii din Gaza .

Acesta adăuga că adăugarea Holocaustului în programa şcolară ar însemna “promovarea unei minciuni şi răspândirea sa“.

“NU exagerez când spun că această chestiune este o crimă de război, datorită felului în care serveşte coloniştilor sionişti şi are de-a face cu ipocrizia şi minciunile lor,” scrie al Astal.

Purtătorul de cuvânt al Hamas, Sami Abu Zuhri, a respins şi el lecţiile despre “aşa-zisul Holocaust”. “Noi credem că este mai important să îi învăţăm pe palestinieni despre crimele ocupaţiei israeliene“.

SUA şi Europa au calificat Hamas ca grup terorist, dar există voci, în special în Europa, ce cer dialogul cu militanţii. ONU oferă educaţie, îngrijiri medicale şi sociale pentru circa jumătate din cei 1,4 milioane locuitori ai Gaza. Purtătorul de cuvânt Chris Gunness a subliniat că decizia finală nu a fost luată în privinţa predării despre Holocaust.

ONU are 221 şcoli în Gaza pentru peste 200.000 elevi.

CEDO va judeca statul român pentru nerespectarea unor hotarâri definitive august 14, 2009

Statul a fost dat in judecata la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului pentru nerespectarea unor hotaråri judecatoresti definitive. Cei 400 de magistrati care au semnat plångerea vor de la CEDO acordarea unor despagubiri morale, la care se considera indreptatiti dupa ce statul nu a achitat drepturile banesti consfintite in hotarårile mentionate. Astazi, ministrul justitiei, presedintele CSM si ministrul finantelor vor participa la o intålnire la Presedintie intr-o a doua tentativa de mediere a conflictului din justitie. La intålnirea precedenta, Gheorghe Pogea, ministrul finantelor, a dat asigurari ca Guvernul va finanta pretentiile magistratilor.

Magistratii solicita, în plângerea înaintata CEDO, punerea imediata în executare a hotarârilor judecatoresti ramase definitive referitoare la drepturile lor banesti, precum si obligarea statului român la plata de despagubiri morale. Judecatorii care au semnat plângerea explica, în document, ca Executivul a inoculat populatiei ideea ca judecatorii urmaresc doar veniturile financiare si ca nu sunt interesati de actul de justitie, fapt care ar fi dus la o scadere a încrederii românilor în corpul de magistrati.
De asemenea, judecatorii precizeaza, în plângere, ca ”suma datorata cu titlu de daune morale poate sa fie la limita modicitatii, însa cererea de condamnare ar avea un caracter reparator, deoarece nicio profesie si nici unii dintre noi nu putem trai în climatul de dezonoare la care a fost adusa profesia pe care o exercitam”.
În documentul trimis la CEDO, judecatorii care l-au semnat arata ca, desi mai multe instante din tara au emis hotarâri ramase definitive prin care statul este obligat la plata unor drepturi banesti, unele dintre acestea nu au fost puse în executare, în timp ce altele au fost achitate doar partial. Mai mult, se arata în plângere, desi Guvernul a dat pe 19 noiembrie 2007 o ordonanta de rectificare bugetara pentru executarea acestor hotarâri judecatoresti, Ministerul Finantelor nu a aprobat deschiderea liniei de credit, ”banii fiind cheltuiti în alegerile locale din 2007”.  Magistratii mai arata, în plângerea formulata catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, ca Executivul a emis, în iunie 2008, Ordonanta de Urgenta 75, prin care esalona plata datoriilor catre bugetari, ordonanta declarata însa neconstitutionala de Curtea Constitutionala a României (CCR) în ianuarie 2009. De asemenea, în plângere se aminteste de faptul ca Ordonanta de Urgenta 225/2008, prin care plata titlurilor executorii a fost amânata pentru 31 martie 2009, a fost aprobata de Parlament prin lege, însa presedintele României a refuzat promulgarea ei, trimitând-o spre reexaminare pe 5 iunie.
Magistratii arata ca, în prezent, o adresa a ministrului justitiei catre instante, prin care se anunta sistarea sporului de stres si solicitare neuropsihica de 50%, a generat noi procese pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, în cadrul carora Înalta Curte de Casatie si Justitie, dar si alte instante din tara cer anularea acestui ordin. Adresa ministrului, emisa în data de 3 iulie, invoca Ordonanta de Urgenta 71/2009, care reesaloneaza din nou plata tuturor titlurilor executorii si amâna orice executare silita pâna în 2012.
Judecatorii care au initiat plângerea sustin ca Executivului nu îi este permis ”sa invoce efectele crizei economice spre a acoperi o neexecutare culpabila anterioara a hotarârilor judecatoresti”. Mai mult, magistratii acuza Guvernul de rea- credinta, având în vedere masurile legislative luate de acesta, menite sa întârzie sau sa stopeze punerea în executare a hotarârilor definitive.
Totodata, magistratii sustin în plângere ca Parlamentul si Guvernul nu îsi asuma raspunderea pentru numeroasele condamnari ale României la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. ”România si-a asumat o serie de obligatii cu privire la independenta sistemului judiciar care include si o componenta economica”, se mai arata  în documentul trimis la CEDO.
„Si judecatorii au creante. Statul a invocat criza financiara, dar criza este ulterioara hotarârilor, era obligatoriu ca drepturile sa fie executate înainte“, a explicat presedintele Asociatiei Magistratilor din România, Mona Pivniceru. Mai mult, a adaugat aceasta, o noua plângere ar putea sa fie înaintata CEDO în septembrie, dupa întoarcerea din vacanta a celor mai multi dintre judecatori.

Promisiunea lui Pogea, la rectificare
Ministerul Justitiei a cerut la rectificarea bugetara suma de 169.393.000 de lei necesara functionarii sistemului justitiei pâna la sfârsitul anului, din care 65.000.000 de lei pentru functionarea normala a instantelor, iar alte 71.193.000 de lei pentru salarii, a informat MJ. In data de 28 iulie anul curent, la prima sedinta de mediere a conflictului din Justitie de la Palatul Cotroceni, ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, a afirmat ca vor fi gasite resurse pentru acoperirea acestei sume. Mai exact, Ministerul Justitiei (MJ) a cerut 117.969.000 de lei pentru bugetul sau, 42.224.000 de lei pentru Administratia Nationala a Penitenciarelor si 9.200.000 de lei pentru asigurari si asistenta sociala.
Din suma de 117.969.000 ceruta pentru rectificarea bugetului MJ, ministerul a solicitat 38.969.000 de lei pentru a plati integral salariile pâna la sfârsitul anului. De asemenea, 65.000.000 de lei sunt necesari pentru functionarea, în conditii normale, a activitatii instantelor judecatoresti. Totodata, Ministerul Justitiei a cerut suma de 14.000.000 de lei pentru continuarea consolidarii capacitatii administrative a instantelor de judecata.
În privinta bugetului Administratiei Nationale a Penitenciarelor, MJ a cerut suma de 42.224.000 de lei, din care 32.224.000 de lei pentru achitarea integrala a drepturilor salariale pâna la sfârsitul anului 2009. Restul, 10.000.000 de lei, este necesar pentru ca Administratia sa-si desfasoare normal activitatea pâna la sfârsitul acestui an.
La capitolul „Asigurari si asistenta sociala”, MJ a cerut 9.200.000 de lei, având în vedere necesitatea platii ajutoarelor pentru persoanele din cadrul administratiei nationale a penitenciarelor ale caror raporturi de munca au încetat prin pensionare si plata indemnizatiilor acordate magistratilor si personalului auxiliar de specialitate, în conformitate cu articolul 81, alineat 1 din Legea nr. 303/2004. Articolul 81 prevede ca judecatorii si procurorii cu vechime continua în magistratura de 20 de ani beneficiaza, la data pensionarii sau a eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizatie egala cu 7 indemnizatii de încadrare lunare brute, care se impoziteaza potrivit legii.
Între timp, Ministerul Finantelor a anuntat ca rectificarea bugetara din august va aduce o reducere a cheltuielilor bugetare cu 4,5 miliarde de lei.

Israelul, deranjat de comentariile lui Solana privind Palestina ; lumea deranjata de Israel iulie 14, 2009

Israel este nemulţumit de declaraţiile făcute de şeful diplomaţiei europene, Javier Solana. În timpul unui discurs la Londra, reprezentantul UE a cerut ONU să recunoască un stat palestinian până la un termen limită, chiar dacă cele două părţi nu au ajuns la niciun acord.

“Mediatorul trebuie să stabilească, de asemenea, şi orarul. Dacă părţile nu îl pot respecta, atunci ar trebui adoptată o soluţie susţinută de comunitatea internaţională. După un termen limită fix, Consiliul de Securitate al ONU ar trebui să proclame adoptarea unei soluţii cu două state,” aprecia Solana, la Fundaţia Ditchley.

“Va accepta statul palestinian ca membru deplin al ONU şi va stabili un calendar pentru implementare”.

Comentariile lui Solana sunt cele mai recente în cadrul unei serii de oficiali ai comunităţii internaţionale ce arată o frustrare tot mai mare faţă de incapacitatea israelienilor şi palestinienilor de a demara discuţii de pace.

Propunerile lui Solana se concentrează pe ideea impunerii unei soluţii, conform cu acordul de la Oslo, din 1993.

Recurgerea la măsuri coercitive nu este o tactică bună, aprecia Uri Savir, unul din arhitecţii Acordurilor de la Oslo. El consideră că cele două state sunt aproape de a se aşeza din nou la masa negocierilor

În timp ce ministerul de Externe israelian a respins vehement propunerile lui Solana. “Un orar arbitrar poate doar dăuna şanselor unui acord de succes decât să ajute la avansarea pe acest subiect”.

Analiştii apreciază că propunerea lui Solana se va lovi de respingerea Washingtonului.

Acordul cu FMI iulie 9, 2009

Pe la colţuri se vorbea că una din condiţiile acordului cu FMI era ca statul român să preia creditele neperformante ale băncilor. Zvonul nu a fost confirmat la vremea respectivă. Dar ia uitaţi ce declară şeful AVAS:

Agentia pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) este gata sa preia creditele neperformante ale bancilor, private !!! sau de stat, daca este nevoie, dar desi se discuta foarte mult despre acest subiect, bancile afirma ca nu este nevoie, a spus Mircea Ursache, presedintele AVAS.

Deocamdată, băncile se dau fete mari. Cât va dura până se vor grăbi să profite de ocazie?

CEL MAI BUN VOT LA EUROPARLAMENTARE iunie 13, 2009

TAXA AUTO VA DA MUIE

Asta trebuia facut!