Murim, si mor ai nostri. decembrie 22, 2009

BY CABRAL

De cand ma stiu urasc spitalele. Pentru mirosul lor, din cauza durerii fiecarui om ce-a trecut pe-acolo, durere ce pare sa ramana incremenita si suspendata ca fumul de tigara intr-o incapere fara ferestre, urasc sa fiu acolo, sa stau acolo. Cand m-am tavalit ultima oara cu motorul vroiau sa ma interneze pentru doua zile, genunchii-mi erau praf, coatele la fel, palma stanga era carne vie, ligamentele incrucisate de la laba piciorului drept rupte aproape 100%, eram sifonat sanatos. Cand am auzit de internare m-am codit si m-am foit pan-am reusit sa fug (cum am fugit va spun alta data, e de rasu-plansu’!).

Am umblat ceva prin spitale, slava Domnului, nu prea mult! De cate ori mi-am rupt capul cu ocazia grozavelor si superbelor accidente de motocicleta, hai la spital! Cu ocazia celor cateva raceli groaznice din ultimii ani, hai la spital! Cand cu santierul… hai la spital, sa ne facem antitetanosul si sa scoatem aschiile infipte prin diverse si suspecte suprafete dermice… astea fiind vizitele cvasi-fericite.

Cand fostul meu socru a decedat (odihneasca-se linistit!) am fost alaturi de Lua, cat am stiut si putut, am trecut prin spital. Si acolo n-a mai fost loc nici de fun, nici de misto-uri cu asistentele, nici de vaicareli de barbat exhaustiv si cu chef de vaicareala… pentru ca acolo se murea. Nu intalneai decat spirite crunt sufocate in trupuri costelive, nu vedeai decat oameni care-si mangaiau suflete pereche, sau mame, tati, surori, care se zvarcoleau intr-un final dureros.

Spitalele noastre sunt gauri negre, paduri intunecate si reci, pline de copaci strambi si urati, populate de spirite costelive, locuri unde aia cu coasa pe umar se plimba in voie.

Si cand spui “Romania” si mai adaugi si “spital”, deja simti faldul giulgiului mortii cum te atinge si-ti infioara carnea pe tine.

Sistemul sanitar de la noi are nevoie de ajutor. De acelasi fel de ajutor de urgenta de care are nevoie un pacient cu puls zero, cu picioarele amputate si cu sangele scurs aproape tot din corp.

Pentru ca mor oameni. Degeaba. Pentru ca doctorii sunt epuizati si infometati, prost platiti si desconsiderati. Pentru ca asistentele au varianta de a-ti da o gura de apa doar si numai daca ai in mana intinsa o hartie de 10 lei, sau au varianta de a trai in saracie, cu buzunarele goale dar facand ce este corect. Si revin… pentru ca mor oameni. Oamenii nostri. Colegii, parintii, fratii si surorile, prietenii nostri. Murim noi.

Da, mi-a plecat un prieten. De tot. A luptat cat a putut, dar in ultima vreme a vazut numai halate albe care-si ridicau umerii a neputinta. Acea strangere a umerilor in sus si spre gat, strangerea neputintei. A neputintei lor, a sistemului din care fac parte, a neputintei dotarilor spitalului, a neputintei tuturor care ar trebui sa faca din aceasta schimonoseala scumpa o normalitate sanatoasa.

Bai, ne auziti? Noi murim pe-aici, fi-v-ar girofarele-alea de coloana oficiala transformate in girofare de salvare ce va duce catre intuneric!

Dacă climatul era o bancă, deja l-aţi fi salvat decembrie 17, 2009

Prezent la Copenhaga pentru conferinţa ONU privins schimbarea climatică, preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a criticat capitalismul care devastează planeta

“O fantomă bântuie străzile din Copenhaga… aceasta este capitalismul”, a acuzat Hugo Chavez.

“Modelul distrugător al capitalismul înseamnă eradicarea vieţii”, a adaugat el, arătând cartea jurnalistului francez Hervé Kempf, “Cum distrug bogaţii planeta”.

Chavez a criticat ţările bogate care au reacţionat rapid anul trecut la criza financiară, alocând sute de miliarde de dolari pentru salvarea bîncilor. “Dacâ climatul era o bancă, deja l-aţi fi salvat”, a adăugat el.

De asemenea, el l-a atacat pe preşedintele american.

“Barack Obama a primit Premiul Nobel pentru Pace în ziua în care trimitea 30.000 de soldaţi pentru a ucide nevinovaţi în Afganistan, iar acum va veni aici cu Nobelul său, preşedintele SUA…”, a spus presedintele Venezuelei.

Palestinenii care aplică pentru tratament în Israel, forţaţi să devină informatori decembrie 17, 2009

Agenţi de securitate israelieni au reţinut un pacient palestinian timp de trei săptămâni fără a fi acuzat oficial, l-au interogat de mai multe ori şi i-au oferit acces la îngrijiri medicale dacă era de acord să devină informator.

Modul cum a fost tratat Abd al-Karim al-Atal este cel mai recent caz din ultimii doi ani în care pacienţi din Gaza care căutau să se interneze în Israel au fost reţinuţi şi presaţi să devină colaboratori, arată grupurile pentru apărarea drepturilor omului.

Doctorii pentru Drepturile Omului, grup israelian, declara că presiunea care se exercită asupra acestor pacienţi ajunge la forţare acestora, care este ilegală conform convenţiilor de la Geneva şi poate constitui o încălcare a convenţiilor ONU contra torturii. Circa unu din cinci palestinieni din Gaza care cer permis pentru intrarea în sistemul medical israelian este supus unor interogatorii detaliate.

B’Tselem, alt grup pentru drepturile omului, arată că agenţii israelieni “exploatează chestionarele pentru a exercita o presiune neadecvată asupra persoanelor bolnave, cu scopul de a-i forţa să colaboreze cu agenţia “.

Israel susţine că o asemenea chestionare este o necesitate de securitate pentru a preveni atacurile teroriste şi că 5000 de persoane – bolnavi şi rude- au luat permis de ieşire din Gaza în acest an din motive medicale.

CIA a căpătat acces la dosarele bancare ale tuturor europenilor decembrie 7, 2009

Sub acoperirea generoasă a „războiului contra terorismului“, Uniunea Europeană a acceptat să ofere serviciilor secrete americane acces neîngrădit la dosarele bancare ale europenilor.

Întelegerea, care va intra în vi­goa­re peste două luni, cere celor 27 de state membre ale UE să pună la dispoziţia CIA informaţiile bancare solicitate în virtutea programului american de urmărire a surselor de finanţare ale „terorismului“. „The Sunday Times“ arată că, într-o notiţă apărută săptă­mâna trecută şi remarcată de puţină lume, UE a admis public faptul că a convenit să-i oblige pe europeni să livreze informaţii către SUA, apreciind chiar că aceasta este o „chestiune urgentă“. Teoretic, potrivit prevederilor acordului, informaţiile vor fi păstrate într-o bază de date americană, după care ar trebui şterse.

Decizia a dat naştere la critici vehemente, cele mai cuminţi denunţând „dezechilibrul“ înţelegerii, care nu oferă şi serviciilor secrete europene acces la informaţiile bancare ale cetăţenilor americani.

De asemenea, multe voci au subliniat că acordul conferă Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA puteri investigative mai mari decât ale serviciilor de informaţii naţionale europene. Legislaţia din cea mai mare parte a ţărilor membre ale UE presupune existenţa unui mandat eliberat de justiţie, în baza declaraţiei sub jurământ a unui poliţist, pentru a „umbla“ la dosarul oricărui cetăţean.

CIA o poate face însă în baza unei simple cereri. Programul american de supraveghere financiară a fost introdus de Washing­ton imediat după atentatele din 11 sep­tembrie 2001, ca „măsură de ur­genţă“. Extinderea sa în UE s-a făcut în tăcere şi în absenţa unei dezbateri pu­blice considerate de mulţi a fi necesară. „Nimeni nu spune că aliaţii nu trebuie să coopereze, dar unde este protecţia intimităţii? Unde sunt mecanismele de siguranţă judiciară în această sche­mă? Acordul de transferare la scară mare a informaţiilor financiare euro­pene către Statele Unite este extrem de îngrijorătoare, mai ales în absenţa unei dezbateri publice sau parlamentare, fie la nivel european, fie la nivel naţional“, a declarat Shami Chakrabarti, directorul organizaţiei britanice de apărare a drepturilor civile „Liberty“.

„Acesta pare a fi încă un compromis dezechilibrat post-11 septembrie şi un nou caz de lesniciune cu care măsuri temporare de urgenţă ajung să ne fie impuse permanent“, a adăugat Chakrabarti. Autorităţile ame­ricane spun că programul de culegere a informaţiilor financiare nu are alt scop decât urmărirea tranzac­ţiilor făcute de indivizii suspectaţi de legături cu reţeaua teroristă al-Qaida. Ele subliniază că exact acest gen de informaţii au contribuit la dejucarea unui complot terorist de o anvergură încă şi mai mare decât cel din 11 septembrie, pus la cale de o celulă isla­mis­tă din Marea Britanie. În acest caz, din 2006, mai mulţi extremişti intenţio­nau să deturneze şapte avioane şi să plaseze bombe în mai multe mijloace de transport în comun, posibil şi pe lângă unele instalaţii nucleare. Nota informativă a UE spune că SUA pot solicita „seturi de informaţii generale“, în mai multe categorii largi de interes, precum „tipuri de mesaje relevante, geografie şi ameninţări teroriste“.

Programul este coordonat chiar din cartierul general al CIA, din Langley, Virginia. Până în 2006 acest program, care-i vizează şi pe cetăţenii americani, a fost ţinut secret. Cetăţenii străini, inclusiv europeni, care călăto­resc în SUA trebuie şi acum să se conformeze cerinţei americane de a declara o mulţime de informaţii personale, legate printre altele şi de ultimele cumpărături făcute indiferent unde.

Privatizarea razboiului din Afganistan decembrie 3, 2009

Mercenarii prospera de pe urma razboaielor din Irak si din Afganistan, in timp ce contribuabilii platesc miliarde de dolari pentru serviciile lor, armatele nationale risca sa fie parasite de militarii cu experienta, iar fortele de politie din SUA sunt deja depasite numeric de firmele private de securitate.

Presedintele american Barack Obama a anuntat marti desfasurarea a 30.000 de militari suplimentari in Afganistan, precizand, in egala masura, ca dupa 18 luni va incepe retragerea progresiva a trupelor. ‘Daca nu as fi crezut ca securitatea Statelor Unite si cea a americanilor sunt in joc in Afganistan, maine as da cu bucurie ordinul ca toti soldatii, pana la ultimul, sa se intoarca’, a justificat Obama suplimentarea trupelor. El a cerut si aliatilor din NATO sa contribuie cu trupe la efortul american, iar secretarul general al Aliantei, danezul Anders Fogh Rasmussen, a spus ca ‘este in joc echilibrul NATO, este important ca operatiunea din Afganistan sa nu fie perceputa ca o operatiune americana pur si simplu’.

Oficialii SUA se asteapta la un supliment de circa 8.000 de militari din partea aliatilor, insa Franta si Germania au anuntat deja ca nu vor mai trimite noi trupe in Afganistan.

Urmare a deciziei lui Obama, numarul militarilor americani urmeaza sa ajunga la circa 100.000, de aproape trei ori mai multi decat la investirea in functie a noului presedinte. ‘Nu iau aceasta decizie usor’, a declarat laureatul Premiului Nobel pentru Pace, amintind atat de pretul in vieti omenesti platit de SUA, cat si de cresterea costului razboiului cu 30 de miliarde de dolari.

Contribuabilii americani trebuie sa suporte si un alt tip de cheltuieli, legate de asa-numita privatizare a razboiului, in folosul marilor firme de securitate. Doar in 2009, SUA au incheiat contracte de 15 miliarde de dolari cu firmele DynCorp International si Fluor Corp pentru construirea si deservirea bazelor militare din Afganistan. Inainte de suplimentarile de trupe din aceasta vara, numarul mercenarilor din Afganistan se ridica la 74.000, in timp ce SUA aveau detasati doar 58.000 de militari. Situatia din Irak releva si mai clar fenomenul privatizarii razboiului: 120.000 de mercenari si 132.000 de militari SUA.

Sume imense se folosesc pentru angajarea mercenarilor, iar controlul statului asupra lor este foarte limitat. Spre exemplu, legea permite ofiterilor americani si canadieni sa incheie contracte de pana la un milion de dolari cu firmele de securitate, motiv pentru care guvernul canadian a trebuit sa suplimenteze bugetul misiunii din Afganistan.

In general, mercenarii sunt folositi in activitati de rutina, dar cu grad mare de periculozitate. In Irak, castigul zilnic al unui mercenar a ajuns chiar la 1.000 de dolari, ceea ce a determinat guvernul britanic sa majoreze substantial soldele militarilor pentru ca acestia sa nu paraseasca armata pentru o firma de securitate. Astfel, un soldat din trupele speciale SAS a ajuns sa castige 80.000 de dolari pe an, iar un sergent, circa 100.000 de dolari. Soldele mari sunt rezervate doar cetatenilor americani sau britanici. Pe langa acestia, firmele de securitate angajeaza imigranti din saracele tari asiatice, carne de tun platita cu doar 1.000 de dolari pe luna.

Regulile mai putin stricte si cruzimea de care au dat dovada mercenarii au adus mari deservicii armatelor nationale care lupta in Irak si in Afganistan. Angajatii firmei Blackwater au fost astfel acuzati ca au ucis 14 civili nevinovati in Bagdad, iar mercenarii firmei britanice Armor Group au organizat unele orgii sexuale la Ambasada SUA de la Kabul, pe care erau platiti sa o protejeze.

Practica angajarii mercenarilor a fost initiata ca masura temporara, dar s-a permanentizat in timpul administratiei Bush. ‘Folosirea personalului de securitate contractual este vitala pentru sprijinirea avanposturilor din anumite zone ale Afganistanului si pentru planurile noastre de a angaja cetateni afgani’, a explicat la inceputul lui 2009 seful Pentagonului, Robert Gates.

Pe plan intern, firmele de securitate raman in umbra, insa au depasit numeric fortele de politie din SUA, dar si din state europene, printre care si Romania, potrivit cotidianului ‘Le Monde’.

Ierusalimul de Est ar trebui să fie capitala palestiniană decembrie 3, 2009

Un document UE ce arată că Ierusalimul de Est ar trebui să fie capitala viitorului stat palestinian a primit un răspuns dur din partea Israelului, care arăta că Bruxelles dăunează reluării negocierilor de pace.

Documentul, care va fi discutat de miniştrii de externe ai UE săptămâna viitoare, critică dur politica israeliană faţă de palestinieni şi avertizează că negocierile trebuie reluare urgent. Deşi UE a susţine că viitorul Ierusalimului trebuie stabilit prin negocieri, documentul pare să fie parte a efortului diplomatic de a întări poziţia palestiniană şi a-i încuraja să revină la negocieri.

Proiectul arată că viitoarea Palestina trebuie să fie compusă din Cisiordania şi Gaza, iar Ierusalimul de Est să fie capitala. Se adaugă că UE nu recunoaşte anexarea de către Israel a Ierusalimului de Est- poziţie împărtăşită şi de restul comunităţii internaţionale.

Mahmoud Abbas, preşedintele palestinian, a refuzat să reia negocierile de pace, îngheţate de un an, până ce Israel nu opreşte activitatea de colonizare.

“Iniţiativa Suediei (care ocupă preşedinţia UE) afectează capacitatea Uniunii Europene de a avea un rol în negocierile dintre Israel şi palestinieni,” anunţat ministrul israelian de externe.

Acesta a mai arătat că Israel a făcut paşi spre negociere, iar UE ar trebui să exercite presiuni pe palestinieni să revină la masa tratativelor, iar paşii iniţiaţi de Suedia au efectul contrar.

Legea „Big Brother” violează Constituţia şi libertăţile cetăţeneşti octombrie 9, 2009

Operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet nu mai sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni datele de identificare ale utilizatorilor şi să le pună la dispoziţia autorităţilor

Convorbirile telefonice şi e-mailurile nu vor mai fi stocate obligatoriu.

Curtea Constituţională a hotărât, joi, că legea care obligă firmele de telefonie şi furnizorii de internet să stocheze, vreme de şase luni, datele de identificare ale clienţilor lor, precum şi alte informaţii privind apelurile telefonice, mesajele scrise sau email-urile trimise de aceştia, încalcă legea fundamentală. Această lege nu este încă în vigoare, aplicarea ei fiind amânată până la sfârşitul acestui an.

Decizia Curţii Constituţionale vine după ce o organizaţie neguvernamentală, Comisariatul pentru Societatea Civilă, a susţinut, în cadrul unui litigiu civil cu firma de telefonie mobilă Orange, că această lege ar reprezenta o încălcare a secretului corespondenţei, prevăzut de Constituţie. Articolul 28 din Constituţia României prevede că “secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil”. Instanţa de fond a sesizat Curtea Constituţională, care a dat dreptate, joi, Comisariatului pentru Societatea Civilă.

// <![CDATA[//

Legea privind reţinerea datelor prelucrate în reţelele de comunicaţii electronice a fost adoptată de Parlament anul trecut, dar aplicarea ei a fost amânată, urmând să intre în vigoare abia în ultima zi a acestui an. Actul normativ prevedea că orice operator de telefonie fixă sau mobilă şi orice furnizor de internet trebuie să îşi creeze o bază de date în care să stocheze date de identificare ale utilizatorilor, suportul de comunicare sau echipamentul folosit de aceştia, precum şi data, ora şi durata comunicărilor. Legea preciza că toate aceste date puteau să fie accesate, la cerere, şi de poliţie, procuratură sau serviciile de informaţii, dar numai în cazurile în care s-a declanşat deja urmărirea penală şi numai în baza unui mandat emis de o instanţă de judecată.

Şi procurorii au contestat legea

După ce legea a fost adoptată, a stârnit reacţii de dezaprobare atât din partea societăţii civile, cât şi din partea Parchetului, motivele fiind însă net diferite. Astfel, mai multe organizaţii de apărare a drepturilor civile, printre care Asociaţia ProDemocraţia, APADOR-CH, şi Centrul pentru Jurnalism Independent, au cerut Avocatului Poporului să atace legea la Curtea Constituţională, pe motiv că prejudiciază drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. De cealaltă parte, procurorii s-au plâns că legea este prea restrictivă pentru că nu le mai dă voie să solicite listingurile de convorbiri telefonice decât după ce s-a început urmărirea penală şi numai cu autorizarea unui judecător. Vechea legislaţie permitea Parchetului să ceară aceste listinguri şi în timpul cercetărilor preliminare din cadrul unei anchete şi fără să fie nevoie de aprobarea unei instanţe de judecată. Procurorul general Codruţa Kovesi a susţinut că şi termenul de şase luni, cât ar urma să fie stocate datele, ar fi prea scurt. De altfel, în urma semnalelor negative venite din partea anchetatorilor, Guvernul a decis în februarie să suspende aplicarea acestei legi până la sfârşitul acestui an, termen până la care şi operatorii de telefonie sau internet urmau să îşi creeze bazele de date.

Legea anulată de Curtea Constituţională a fost creată pentru a transpune în legislaţia naţională o directivă europeană din 2006. Directiva este obligatorie pentru toate statele membre ale UE.

CEDO va judeca statul român pentru nerespectarea unor hotarâri definitive august 14, 2009

Statul a fost dat in judecata la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului pentru nerespectarea unor hotaråri judecatoresti definitive. Cei 400 de magistrati care au semnat plångerea vor de la CEDO acordarea unor despagubiri morale, la care se considera indreptatiti dupa ce statul nu a achitat drepturile banesti consfintite in hotarårile mentionate. Astazi, ministrul justitiei, presedintele CSM si ministrul finantelor vor participa la o intålnire la Presedintie intr-o a doua tentativa de mediere a conflictului din justitie. La intålnirea precedenta, Gheorghe Pogea, ministrul finantelor, a dat asigurari ca Guvernul va finanta pretentiile magistratilor.

Magistratii solicita, în plângerea înaintata CEDO, punerea imediata în executare a hotarârilor judecatoresti ramase definitive referitoare la drepturile lor banesti, precum si obligarea statului român la plata de despagubiri morale. Judecatorii care au semnat plângerea explica, în document, ca Executivul a inoculat populatiei ideea ca judecatorii urmaresc doar veniturile financiare si ca nu sunt interesati de actul de justitie, fapt care ar fi dus la o scadere a încrederii românilor în corpul de magistrati.
De asemenea, judecatorii precizeaza, în plângere, ca ”suma datorata cu titlu de daune morale poate sa fie la limita modicitatii, însa cererea de condamnare ar avea un caracter reparator, deoarece nicio profesie si nici unii dintre noi nu putem trai în climatul de dezonoare la care a fost adusa profesia pe care o exercitam”.
În documentul trimis la CEDO, judecatorii care l-au semnat arata ca, desi mai multe instante din tara au emis hotarâri ramase definitive prin care statul este obligat la plata unor drepturi banesti, unele dintre acestea nu au fost puse în executare, în timp ce altele au fost achitate doar partial. Mai mult, se arata în plângere, desi Guvernul a dat pe 19 noiembrie 2007 o ordonanta de rectificare bugetara pentru executarea acestor hotarâri judecatoresti, Ministerul Finantelor nu a aprobat deschiderea liniei de credit, ”banii fiind cheltuiti în alegerile locale din 2007”.  Magistratii mai arata, în plângerea formulata catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, ca Executivul a emis, în iunie 2008, Ordonanta de Urgenta 75, prin care esalona plata datoriilor catre bugetari, ordonanta declarata însa neconstitutionala de Curtea Constitutionala a României (CCR) în ianuarie 2009. De asemenea, în plângere se aminteste de faptul ca Ordonanta de Urgenta 225/2008, prin care plata titlurilor executorii a fost amânata pentru 31 martie 2009, a fost aprobata de Parlament prin lege, însa presedintele României a refuzat promulgarea ei, trimitând-o spre reexaminare pe 5 iunie.
Magistratii arata ca, în prezent, o adresa a ministrului justitiei catre instante, prin care se anunta sistarea sporului de stres si solicitare neuropsihica de 50%, a generat noi procese pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, în cadrul carora Înalta Curte de Casatie si Justitie, dar si alte instante din tara cer anularea acestui ordin. Adresa ministrului, emisa în data de 3 iulie, invoca Ordonanta de Urgenta 71/2009, care reesaloneaza din nou plata tuturor titlurilor executorii si amâna orice executare silita pâna în 2012.
Judecatorii care au initiat plângerea sustin ca Executivului nu îi este permis ”sa invoce efectele crizei economice spre a acoperi o neexecutare culpabila anterioara a hotarârilor judecatoresti”. Mai mult, magistratii acuza Guvernul de rea- credinta, având în vedere masurile legislative luate de acesta, menite sa întârzie sau sa stopeze punerea în executare a hotarârilor definitive.
Totodata, magistratii sustin în plângere ca Parlamentul si Guvernul nu îsi asuma raspunderea pentru numeroasele condamnari ale României la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. ”România si-a asumat o serie de obligatii cu privire la independenta sistemului judiciar care include si o componenta economica”, se mai arata  în documentul trimis la CEDO.
„Si judecatorii au creante. Statul a invocat criza financiara, dar criza este ulterioara hotarârilor, era obligatoriu ca drepturile sa fie executate înainte“, a explicat presedintele Asociatiei Magistratilor din România, Mona Pivniceru. Mai mult, a adaugat aceasta, o noua plângere ar putea sa fie înaintata CEDO în septembrie, dupa întoarcerea din vacanta a celor mai multi dintre judecatori.

Promisiunea lui Pogea, la rectificare
Ministerul Justitiei a cerut la rectificarea bugetara suma de 169.393.000 de lei necesara functionarii sistemului justitiei pâna la sfârsitul anului, din care 65.000.000 de lei pentru functionarea normala a instantelor, iar alte 71.193.000 de lei pentru salarii, a informat MJ. In data de 28 iulie anul curent, la prima sedinta de mediere a conflictului din Justitie de la Palatul Cotroceni, ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, a afirmat ca vor fi gasite resurse pentru acoperirea acestei sume. Mai exact, Ministerul Justitiei (MJ) a cerut 117.969.000 de lei pentru bugetul sau, 42.224.000 de lei pentru Administratia Nationala a Penitenciarelor si 9.200.000 de lei pentru asigurari si asistenta sociala.
Din suma de 117.969.000 ceruta pentru rectificarea bugetului MJ, ministerul a solicitat 38.969.000 de lei pentru a plati integral salariile pâna la sfârsitul anului. De asemenea, 65.000.000 de lei sunt necesari pentru functionarea, în conditii normale, a activitatii instantelor judecatoresti. Totodata, Ministerul Justitiei a cerut suma de 14.000.000 de lei pentru continuarea consolidarii capacitatii administrative a instantelor de judecata.
În privinta bugetului Administratiei Nationale a Penitenciarelor, MJ a cerut suma de 42.224.000 de lei, din care 32.224.000 de lei pentru achitarea integrala a drepturilor salariale pâna la sfârsitul anului 2009. Restul, 10.000.000 de lei, este necesar pentru ca Administratia sa-si desfasoare normal activitatea pâna la sfârsitul acestui an.
La capitolul „Asigurari si asistenta sociala”, MJ a cerut 9.200.000 de lei, având în vedere necesitatea platii ajutoarelor pentru persoanele din cadrul administratiei nationale a penitenciarelor ale caror raporturi de munca au încetat prin pensionare si plata indemnizatiilor acordate magistratilor si personalului auxiliar de specialitate, în conformitate cu articolul 81, alineat 1 din Legea nr. 303/2004. Articolul 81 prevede ca judecatorii si procurorii cu vechime continua în magistratura de 20 de ani beneficiaza, la data pensionarii sau a eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizatie egala cu 7 indemnizatii de încadrare lunare brute, care se impoziteaza potrivit legii.
Între timp, Ministerul Finantelor a anuntat ca rectificarea bugetara din august va aduce o reducere a cheltuielilor bugetare cu 4,5 miliarde de lei.

CEDO condamnă România pentru tratamente inumane şi degradante iulie 18, 2009

www.wordpress.com

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România pentru tratamente inumane şi degradante, după ce un român, închis opt luni în Penitenciarul Jilava, a dat statul în judecată.

Potrivit Mediafax, Marian Stoicescu, în vârstă de 56 de ani, a fost închis în Penitenciarul Jilava pentru tentativă de omor. Acesta a petrecut opt luni în închisoare, între între septembrie 2002 şi aprilie 2003.

Românul s-a stabilit ulterior în Franţa şi a dat România în judecată pentru condiţiile grele de detenţie pe care le-a suportat în ţară. Potrivit acestuia, penitenciarul era supraaglomerat, calitatea apei potabile era foarte scăzută, iar igiena era “deplorabilă”.

Oficialii CEDO au hotărât că a fost încălcat articolul 3 din Convenţie, careinterzice tratamentele inumane şi degradante.

Românul nu a solicitat despăgubiri.

Hepatita iulie 18, 2009

Pacientii afectati de hepatita au nevoie urgenta de Programul National pe Hepatite! Nu ne ignorati dreptul la viata!

05/07/2009

destinatar: Ministerul Sanatatii, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Presedintele Romaniei

Asociatia Pacientilor cu Afectiuni Hepatice din Romania face un apel public catre Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pentru introducerea, in cel mai scurt timp, a unui Program National pe Hepatite, a unui Program de screening si a unui Registru National pe Hepatite. Conform statisticilor, in Romania exista aproximativ doua milioane de cetateni afectati de virusurile hepatitice B si C. Din estimarile specialistilor peste 50% dintre pacienti nu stiu ca sunt infectati.
In fiecare an, in Romania sunt descoperite sute de cazuri noi, dar chiar si asa, autoritatile nu par sa fie sensibile la fenomen. Pentru ca este o boala “tacuta”, nu de putine ori o persoana afla ca are hepatita cand aceasta este intr-o stare destul de avansata (ciroza hepatica). De cele mai multe ori, vestea este aflata cu ocazia unor analize de rutina sau chiar intamplator.
La ora actuala, pe o patologie atat de des intalnita, nu avem un Program National, nu avem un Program de Screening si nici un Registru National pe Hepatite. Astfel, nimeni nu stie cu exactitate cati bolnavi sunt in Romania sau cati bani sunt alocati efectiv pentru tratamentul hepatitelor virale.
Desi exista analize decontate de firmele de medicamente avem si multe analize suportate integral din buzunarul pacientului, platitor de taxe si impozite.
De asemenea, nu stim ce se intampla cu un pacient dupa ce urmeaza un tratament pentru hepatita virala, adica daca s-a vindecat sau nu!
Doar 15% dintre pacienti diagnosticati beneficiaza in prezent de tratament gratuit, doar 3000-4000 de dosare sunt aprobate pe an si alte 5000-6000 mii asteapta cateodata si 2-3 ani sa primeasca tratamentul. Ne izbim zilnic de raspunsul “nu sunt bani!”, dar cine stie cati bani sunt alocati hepatitei?
Care sunt criteriile dupa care autoritatile aloca fondurile intre diverse arii terapeutice, care sunt criteriile dupa care se fac aceste alocari?
Noi, pacientii, sigur nu stim. Avand in vedere toate acestea, Asociatia Pacientilor cu Afectiuni Hepatice din Romania va cere sprijinul tuturor pentru a semna aceasta petitie si a trage un semnal de alarma, intrucat avem nevoie de programe concrete privind afectiunile hepatice.

Asociatia Pacientilor cu Afectiuni Hepatice din Romania
Mail: apah.ro@hepato.ro
marinela.debu@hepato.ro
Site: www.hepato.ro

Petitie sustinuta si de Asociatia de Intrajutorare a Bolnavilor de Hepatita Cronica Tip C- “PROMETEU”