Dacă climatul era o bancă, deja l-aţi fi salvat decembrie 17, 2009

Prezent la Copenhaga pentru conferinţa ONU privins schimbarea climatică, preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a criticat capitalismul care devastează planeta

“O fantomă bântuie străzile din Copenhaga… aceasta este capitalismul”, a acuzat Hugo Chavez.

“Modelul distrugător al capitalismul înseamnă eradicarea vieţii”, a adaugat el, arătând cartea jurnalistului francez Hervé Kempf, “Cum distrug bogaţii planeta”.

Chavez a criticat ţările bogate care au reacţionat rapid anul trecut la criza financiară, alocând sute de miliarde de dolari pentru salvarea bîncilor. “Dacâ climatul era o bancă, deja l-aţi fi salvat”, a adăugat el.

De asemenea, el l-a atacat pe preşedintele american.

“Barack Obama a primit Premiul Nobel pentru Pace în ziua în care trimitea 30.000 de soldaţi pentru a ucide nevinovaţi în Afganistan, iar acum va veni aici cu Nobelul său, preşedintele SUA…”, a spus presedintele Venezuelei.

CIA a căpătat acces la dosarele bancare ale tuturor europenilor decembrie 7, 2009

Sub acoperirea generoasă a „războiului contra terorismului“, Uniunea Europeană a acceptat să ofere serviciilor secrete americane acces neîngrădit la dosarele bancare ale europenilor.

Întelegerea, care va intra în vi­goa­re peste două luni, cere celor 27 de state membre ale UE să pună la dispoziţia CIA informaţiile bancare solicitate în virtutea programului american de urmărire a surselor de finanţare ale „terorismului“. „The Sunday Times“ arată că, într-o notiţă apărută săptă­mâna trecută şi remarcată de puţină lume, UE a admis public faptul că a convenit să-i oblige pe europeni să livreze informaţii către SUA, apreciind chiar că aceasta este o „chestiune urgentă“. Teoretic, potrivit prevederilor acordului, informaţiile vor fi păstrate într-o bază de date americană, după care ar trebui şterse.

Decizia a dat naştere la critici vehemente, cele mai cuminţi denunţând „dezechilibrul“ înţelegerii, care nu oferă şi serviciilor secrete europene acces la informaţiile bancare ale cetăţenilor americani.

De asemenea, multe voci au subliniat că acordul conferă Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA puteri investigative mai mari decât ale serviciilor de informaţii naţionale europene. Legislaţia din cea mai mare parte a ţărilor membre ale UE presupune existenţa unui mandat eliberat de justiţie, în baza declaraţiei sub jurământ a unui poliţist, pentru a „umbla“ la dosarul oricărui cetăţean.

CIA o poate face însă în baza unei simple cereri. Programul american de supraveghere financiară a fost introdus de Washing­ton imediat după atentatele din 11 sep­tembrie 2001, ca „măsură de ur­genţă“. Extinderea sa în UE s-a făcut în tăcere şi în absenţa unei dezbateri pu­blice considerate de mulţi a fi necesară. „Nimeni nu spune că aliaţii nu trebuie să coopereze, dar unde este protecţia intimităţii? Unde sunt mecanismele de siguranţă judiciară în această sche­mă? Acordul de transferare la scară mare a informaţiilor financiare euro­pene către Statele Unite este extrem de îngrijorătoare, mai ales în absenţa unei dezbateri publice sau parlamentare, fie la nivel european, fie la nivel naţional“, a declarat Shami Chakrabarti, directorul organizaţiei britanice de apărare a drepturilor civile „Liberty“.

„Acesta pare a fi încă un compromis dezechilibrat post-11 septembrie şi un nou caz de lesniciune cu care măsuri temporare de urgenţă ajung să ne fie impuse permanent“, a adăugat Chakrabarti. Autorităţile ame­ricane spun că programul de culegere a informaţiilor financiare nu are alt scop decât urmărirea tranzac­ţiilor făcute de indivizii suspectaţi de legături cu reţeaua teroristă al-Qaida. Ele subliniază că exact acest gen de informaţii au contribuit la dejucarea unui complot terorist de o anvergură încă şi mai mare decât cel din 11 septembrie, pus la cale de o celulă isla­mis­tă din Marea Britanie. În acest caz, din 2006, mai mulţi extremişti intenţio­nau să deturneze şapte avioane şi să plaseze bombe în mai multe mijloace de transport în comun, posibil şi pe lângă unele instalaţii nucleare. Nota informativă a UE spune că SUA pot solicita „seturi de informaţii generale“, în mai multe categorii largi de interes, precum „tipuri de mesaje relevante, geografie şi ameninţări teroriste“.

Programul este coordonat chiar din cartierul general al CIA, din Langley, Virginia. Până în 2006 acest program, care-i vizează şi pe cetăţenii americani, a fost ţinut secret. Cetăţenii străini, inclusiv europeni, care călăto­resc în SUA trebuie şi acum să se conformeze cerinţei americane de a declara o mulţime de informaţii personale, legate printre altele şi de ultimele cumpărături făcute indiferent unde.

Satana din Est octombrie 12, 2009

Marile linii ale unei noi politici externe israeliene: Surpriza lui Lieberman
Editorial de Marc Henry în Le Figaro:

Avigdor Liebermen se declară gata să spargă un tabu al diplomaţiei israeliene. Zgomotosul ministru al afacerilor externe, într-un document confidenţial dezvăluit joi, propune nici mai mult nici mai puţin de a slăbi alianţa cu marele aliat american, fundament al întregii politici externe astatului evreu de mai multe decenii.

Această „revoluţie” nu lasă nimic la întâmplare. Ea survine într-un moment în care Barack Obama este în poziţie de slăbiciune.Un alt ministru, Benyamin Ben Eliezer, membru al cabinetului de securitate, nu ezită să afirme că preşedintele american „înoată în ceaţă” într-un moment în care George Mitchell, emisarul său special, întreprinde, fără mari speranţe, un nou turneu în regiune.

„Statele Unite sunt fără nici o îndoială cei mai buni prieteni ai Israelului în lume, dar dependenţa noastră exclusivă faţă de ele nu este sănătoasă pentru nici una din părţi. (…) Statele Unite şi Israelul trebuie să constituie coaliţii cu alte ţări”, preconizează raportul intitulat „Marile linii ale unei noi politici externe israeliene”. Avigdor Lieberman a dat el însuşi exemplul. După ce a fost pus pe tuşă de americani şi de majoritatea europenilor ca reacţie la declaraţiile sale considerate anti-arabe, şeful grupării Israel Beitenou, un partid ultranaţionalist, a sporit în ultimele luni vizitele în America Latină şi în Africa, „două continente multă vreme neglijate”.

Pentru a transmite acest mesaj, Avigdor Lieberman îi dă o tentă de bunăvoinţă.”Ceea ce vrem noi este să facilităm viaţa americanilor care sunt confruntaţi cu numeroase probleme în Coreea de Nord, în Afganistan, în Pakistan, În Iran, în Irak, în timp ce, în ceea ce ne priveşte, trebuie să învăţăm să nu mai avem tot timpul nevoie de americani”, a explicat şeful diplomaţiei.

În continuare, documentul deplânge faptul că ministerul israelian al afacerilor externe a devenit „ministerul afacerilor palestiniene”. „Este de neconceput ca relaţiile noastre noastre cu Statele Unite să fie centrate numai pe chestiunea palestiniană, în timp ce sunt alte dosare, cum sunt securitatea regională, lupta contra terorismului”, deplânge raportul. El respinge de asemenea de la bun început orice tentativă de a fixa un calendar pentru a ajunge la un acord final cu palestinienii, în timp ce Barack Obama vroia să încheie negocierile referitoare la un stat palestinian în următorii doi ani.

Avigdor Lierman propune ca părţile să se mulţumească cu un simplu „acord interimar” şi să fie lăsate deoparte „pentru o lungă perioadă de timp” problemele „dificile şi emoţionale”, ca viitorul Ierusalimului sau coloniile israeliene. Un scenariu pe care palestinienii nu au nici o şansă să îl accepte.

O altă necunoscută de amploare: Avigdor Lieberman sugerează o oarecare distanţare de Statele Unite fără a preciza care este strategia de rezervă în caz de eşec al tentativelor de apropiere cu alte ţări. Singura certitudine: pentru moment, rari sunt cei care par dispuşi să se prezinte voluntari pentru a sparge izolarea Israelului de la venirea la putere în primăvară a guvernului Netanyahu.

Legea „Big Brother” violează Constituţia şi libertăţile cetăţeneşti octombrie 9, 2009

Operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet nu mai sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni datele de identificare ale utilizatorilor şi să le pună la dispoziţia autorităţilor

Convorbirile telefonice şi e-mailurile nu vor mai fi stocate obligatoriu.

Curtea Constituţională a hotărât, joi, că legea care obligă firmele de telefonie şi furnizorii de internet să stocheze, vreme de şase luni, datele de identificare ale clienţilor lor, precum şi alte informaţii privind apelurile telefonice, mesajele scrise sau email-urile trimise de aceştia, încalcă legea fundamentală. Această lege nu este încă în vigoare, aplicarea ei fiind amânată până la sfârşitul acestui an.

Decizia Curţii Constituţionale vine după ce o organizaţie neguvernamentală, Comisariatul pentru Societatea Civilă, a susţinut, în cadrul unui litigiu civil cu firma de telefonie mobilă Orange, că această lege ar reprezenta o încălcare a secretului corespondenţei, prevăzut de Constituţie. Articolul 28 din Constituţia României prevede că “secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil”. Instanţa de fond a sesizat Curtea Constituţională, care a dat dreptate, joi, Comisariatului pentru Societatea Civilă.

// <![CDATA[//

Legea privind reţinerea datelor prelucrate în reţelele de comunicaţii electronice a fost adoptată de Parlament anul trecut, dar aplicarea ei a fost amânată, urmând să intre în vigoare abia în ultima zi a acestui an. Actul normativ prevedea că orice operator de telefonie fixă sau mobilă şi orice furnizor de internet trebuie să îşi creeze o bază de date în care să stocheze date de identificare ale utilizatorilor, suportul de comunicare sau echipamentul folosit de aceştia, precum şi data, ora şi durata comunicărilor. Legea preciza că toate aceste date puteau să fie accesate, la cerere, şi de poliţie, procuratură sau serviciile de informaţii, dar numai în cazurile în care s-a declanşat deja urmărirea penală şi numai în baza unui mandat emis de o instanţă de judecată.

Şi procurorii au contestat legea

După ce legea a fost adoptată, a stârnit reacţii de dezaprobare atât din partea societăţii civile, cât şi din partea Parchetului, motivele fiind însă net diferite. Astfel, mai multe organizaţii de apărare a drepturilor civile, printre care Asociaţia ProDemocraţia, APADOR-CH, şi Centrul pentru Jurnalism Independent, au cerut Avocatului Poporului să atace legea la Curtea Constituţională, pe motiv că prejudiciază drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. De cealaltă parte, procurorii s-au plâns că legea este prea restrictivă pentru că nu le mai dă voie să solicite listingurile de convorbiri telefonice decât după ce s-a început urmărirea penală şi numai cu autorizarea unui judecător. Vechea legislaţie permitea Parchetului să ceară aceste listinguri şi în timpul cercetărilor preliminare din cadrul unei anchete şi fără să fie nevoie de aprobarea unei instanţe de judecată. Procurorul general Codruţa Kovesi a susţinut că şi termenul de şase luni, cât ar urma să fie stocate datele, ar fi prea scurt. De altfel, în urma semnalelor negative venite din partea anchetatorilor, Guvernul a decis în februarie să suspende aplicarea acestei legi până la sfârşitul acestui an, termen până la care şi operatorii de telefonie sau internet urmau să îşi creeze bazele de date.

Legea anulată de Curtea Constituţională a fost creată pentru a transpune în legislaţia naţională o directivă europeană din 2006. Directiva este obligatorie pentru toate statele membre ale UE.

Amendă pentru slovacii care folosesc defectuos limba maternă septembrie 11, 2009

In Bratislava, vorbirea perfectă te scuteşte de amenzi.

În Slovacia, folosirea de neologisme ar putea fi pedepsită pe viitor cu amenzi usturătoare. Până la 5000 de euro va trebui să scoată din buzunar slovacul care comite greşeli grave de exprimare. Asta prevede aşa-numita lege a folosirii corecte a limbii slovace. Fie el scris în cea mai curată limbă slovacă, textul legii a dat naştere unor controverse majore.

Fastfood, walkman, hobby. Cine abuzează de neologisme în mass-media slovace ar putea să plătească scump. Amenda pentru temerarul slovac căruia îi va scăpa din gură vreun “computer”, “provider” sau, de ce nu, chiar şi un “cheesburger”, s-ar putea ridica la 5000 de euro. De braţul lung al legii nu vor scăpa nici spoturile publicitare, care vor trebui să fie traduse integral în limba slovacă.

Limba slovacă şi etnicii maghiari

Cui serveşte legea? Greu de spus. Fapt este însă că ea vizează în mare măsură minoritatea ungară, care reprezintă 10% din populaţia slovacă. Va pune noua lege paie pe focul relaţiilor dintre Slovacia şi Ungaria? Va pune, consideră analiştii.

Pilaful cu carne de pui şi mirodenii nu este interesat de limba vorbită de convivii care se bucură de gustul lui. În micul oraş Samorin, situat în sudul Slovaciei, cele două fete ale familiei Horvath sunt ademenite să mănânce bucatele gătite de părinţii lor în două limbi. Tatăl comunică în limba maghiară, mama în slovacă.

Premierul slovac, Robert Fico, în dreapta, alături de fostul omolog din Ungaria, Ferenc GyurcsanyBildunterschrift: Großansicht des Bildes mit der Bildunterschrift: Premierul slovac, Robert Fico, în dreapta, alături de fostul omolog din Ungaria, Ferenc Gyurcsany

Melanjul celor două limbi face parte din cotidian în familia Horvath. O familie mixtă, care trăieşte într-o comunitate formată din 12.000 de oameni, cei mai mulţi dintre ei etnici maghiari. Toţi admit însă că proiectul de lege al guvernului slovac este inutil şi interferează grav cu libertăţile individuale. Peter Horvath, capul familiei, este de părere că legea nu reprezintă nimic altceva decât imixtiunea statului într-o chestiune care nu provoacă nimănui un deserviciu.

Scut în faţa neologismelor

Dincolo de rumoarea creată de legea “folosirii corecte a limbii slovace”, detaliile acesteia nu sunt cunoscute nimănui cu exactitate. Nici măcar autorităţile responsabile cu elaborarea proiectului de lege. Un lucru este însă clar : limba slovacă trebuie apărată cu orice preţ de hoardele de neologisme care s-au abătut asupra ei. Indicatoarele rutiere, monumentele, statuile, chiar şi afişele publicitare, peste tot legea va sancţiona folosirea incorectă a limbii slovace.

Cu precădere însă în teritoriile în care etnicii maghiari sunt majoritari, informaţiile de pe indicatoare vor trebui să fie întotdeauna traduse şi în limba slovacă. Acolo unde lucrurile nu vor fi conforme cu legea, amenzile vor avea grijă să încondeieze tupeul nesupunerii. Cinci mii de dolari este suma maximă la care pot ajunge sancţiunile.

O lege cu iz politic

În răstimp, criticii legii au început să fie şi ei foarte vocali. Aceştia nu au nici o îndoială că planurile guvernului slovac de apărare a limbii naţionale reprezintă o provocare, fiind o lege cu pronunţat caracter politic, a cărei menire este de a înfierbânta spiritele şi de a arăta că statul este jupânul absolut.

Un lucru pe care puţină lume îl cunoaşte este acela că legea “folosirii corecte a limbii slovace” datează din 1995, ea fiind readusă în atenţia publică anul acesta de coaliţia naţionalistă a premierului Robert Fico.

Legea stocării datelor telefonice, luată în discuţie marţi de Curtea Constituţională septembrie 8, 2009

Curtea Constituţională va decide marţi dacă legea privind stocarea tuturor datelor telefonice respectă sau nu drepturile omului. Aşa-numita lege “Big Brother” ar putea încălca articolul din Constituţia României, care se referă la secretul corespondenţei.

Firmele de telefonie şi internet sunt obligate prin lege să stocheze, timp de şase luni, date despre activităţile abonaţilor la serviciile de telefonie sau internet.

Legea a provocat reacţii dure şi critici, din partea societăţii civile. Normele de aplicare ar putea fi adoptate printr-o hotărâre de Guvern, până la sfârşitul acestui an şi vor intra în vigoare, cel mai târziu, până la 30 ianuarie 2010.

Inca un partid al piratilor! Cand formam unul si in Romania ? august 20, 2009

Un partid al piraţilor, care susţine legalizarea partajării de fişiere pe Internet, asemănător celui din Suedia care a înregistrat un succes la alegerile europarlamentare, a fost lansat oficial în Finlanda, a anunţat, liderul formaţiunii, relatează AFP.

Partidul finlandez al piraţilor a obţinut susţinerea necesară pentru a forma un grup politic, a precizat preşedintele acestuia, Pasi Palmulehto.

“Suntem încântaţi că am putut strânge cele 5.000 de semnături necesare“, a afirmat el, menţionând că Partidul piraţilor figurează de acum în registrul oficial al partidelor finlandeze, realizat de Ministerul Justiţiei.

Partidul va cere “o reformare a legilor privind drepturile de autor, protejarea vieţii private, libertatea de exprimare şi transparenţa în politică“, a adăugat Palmulehto.

El a afirmat că organizaţia sa intenţionează să participe la următoarele alegeri locale, naţionale şi europene.

Partidul finlandez al piraţilor doreşte să legalizeze partajarea fişierelor pe Internet, să diminueze protejarea drepturilor de autor şi să elimine brevetele pentru programele informatice şi pentru produsele farmaceutice.

Partidul suedez al piraţilor a prezentat un program asemănător la alegerile europene din iunie şi a obţinut 7,1 la sută din voturi. După acest succes, partide ale piraţilor au apărut în Marea Britanie, Cehia şi în Australia.

Probele ADN pot fi falsificate august 20, 2009

Cercetătorii israelieni au descoperit că probele ADN pot fi falsificate, informează nytimes.com. Aceasta este o metodă de investigare utilizată frecvent în anchetele organelor de poliţie. Studiul a fost publicat în revista Forensic Science International: Genetics.

Oamenii de ştiinţă au dovedit faptul că pot să construiască o probă ADN care să se potrivească profilului unei persoane, fără a mai fi nevoie să obţină o mostră de ţesut de la acea persoană, dacă au acces la un profil ADN dintr-o bază de date.

Astfel, cercetătorii au reuşit să fabrice probe de sânge şi de salivă conţinând ADN de la o altă persoană decât donatorul mostrelor.

Potrivit coordonatorul acestui studiu Dan Frumkin, “Poţi să regizezi o scenă a crimei”. Tot el a inventat un test capabil să distingă ADN-ul real de cele fals, test pe care intenţionează să-l vândă şi laboratoarelor de medicină legală din străinătate.

Dar aceasta este doar una dintre implicaţiile descoperirii cercetătorilor israelieni. Astfel, este posibilă şi o invadare a vieţii private, prin tehnici similare.

Falsificarea ADN-ului unei persoane este posibilă prin recoltarea unor mostre recoltate de pe un pahar sau un muc de ţigară utilizate de donator şi transformate, spre exemplu, în probe de salivă.

Buletinele electronice sunt vulnerabile şi ar trebui desfiinţate august 7, 2009

Aproape sigur, şi românii vor avea în viitor un singur act electronic pe care vor fi stocate toate datele personale. E bine sau rău? Pare-se că a doua variantă. Noile cărţi de identitate electronice ale cetăţenilor britanici sunt departe de a fi perfecte, aşa cum trâmbiţau autorităţile. Inevestiţia în cipuri ultra-securizate s-a dovedit a fi grandioasă doar din punct de vedere al sumei cheltuite (de ordinul miliardelor de euro), căci pe partea de securitate au cedat în faţa abililor hackeri.

Pentru a demonstra vulnerabilitatea cărţilor de identitate, jurnaliştii britanici au angajat un hacker care, cu un telefon şi un laptop, a clonat cardul în 12 minute, iar apoi l-a rescris cu un mesaj de genul “sunt un terorist – trageţi fără somaţie”. Probabil că nu ţi-ai dori să fluturi prin dreptul scanerului un asemenea act, mai ales într-un aeroport. Iar asta nu e tot. Pe lângă faptul că pot fi aranjate de hackeri, cipurile sunt expuse factorilor externi de mediu (praf, apă, şocuri mecanice etc.).

Carte de identitate electronică

Ceea ce au păţit britanicii mă duce cu gândul la faţa întunecată a tehnologiei. Dacă aceste cărţi de identitate electronice sunt atât de vulnerabile, mă întreb ce se va întâmpla când în viitorul sumbru care se conturează se va trece la implantul sub piele al cipurilor – subiect extrem de controversat şi care a fost aprig disputat încă de când s-a adus în discuţie acest lucru.

Cred cu tărie că, din acest punct de vedere, vechiul buletin cu file sau actuala carte de identitate sunt mult mai sigure decât cărţile biometrice cu RFID, cipuri şi alte absurdităţi. La animale este de înţeles, nu şi la oameni.

Acordul cu FMI iulie 9, 2009

Pe la colţuri se vorbea că una din condiţiile acordului cu FMI era ca statul român să preia creditele neperformante ale băncilor. Zvonul nu a fost confirmat la vremea respectivă. Dar ia uitaţi ce declară şeful AVAS:

Agentia pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) este gata sa preia creditele neperformante ale bancilor, private !!! sau de stat, daca este nevoie, dar desi se discuta foarte mult despre acest subiect, bancile afirma ca nu este nevoie, a spus Mircea Ursache, presedintele AVAS.

Deocamdată, băncile se dau fete mari. Cât va dura până se vor grăbi să profite de ocazie?