Climategate decembrie 21, 2009

Suntem bombardati de mass-media cu informatii mai mult sau mai putin relevante legate de ‘marele summit’ de la Copenhaga. Ceea ce nu aflam din nenumaratele reportaje de la fata locului este ca in paralel si in spatele reflectoarelor mediatice fierbe un scandal ce va marca lumea stiintifica si viata publica pentru decenii. Sa vedem pe scurt si la un nivel strict descriptiv despre ce este vorba. Prinsi cu alegerile si alte incidente tangente, nu am putut sa stam conectati la evenimente. Si este pacat, pentru ca  merita.

Un hacker misterios

Povestea incepe la Centrul de Cercetari Climatice (CRU) al Universitatii East Anglia. Luna trecuta, un haker misterios a patruns in sistemul universitatii si a descarcat o cantitate imensa (aproximativ derularea a 10 ani) de emailuri si documente. La scurt timp, ele au fost postate pe un server din Rusia.

Din acel moment, lucrurile au explodat. Ca sa intelegem mai bine semnificatia incidentului, sa spunem doua lucruri

1. CRU este unul dintre cele mai importante si influente centre din lume dedicate analizei incalzirii globale iar datele si concluziile sale au stat la baza unei bune parti a literaturii de gen, justificand in acelasi timp o multime de pozitii politice si publice relative la problematica in cauza.
2. Intre autorii emailurilor se afla persoane de o importanta cruciala in promovarea discursului despre incalzirea globala, cum ar fi profesorul Michael Mann sau profesorul Phil Jones, membru de vaza al Grupului  Interguvernamental de Experti privind Schimbarile Climatice al ONU. Persoanele implicate sunt asadar autoritati in domeniu, iar CRU o placa turnanta in reteaua intelectuala si politica ce promoveaza alarmismul climatic.

In momentul in care vestea arhivei aflate pe serverul rus s-a raspandit pe internet, mii de interesati au plonjat in rascolirea ei. Si de aici lucrurile incep sa devina cu adevarat interesante. Ceea ce au descoperit a aruncat in aer aproape instantaneu blogosfera.

In mai putin de cateva ore devenise evident ca materialele expuse contineau posibilele dovezi ale uneia dintre cele mai mari fraude intelectuale din stiinta contemporana. Scadalul a capatat rapid un nume, ‘Climategate’, in rezonanta cu celebrul ‘Watergate’. Ca sa ne facem o idee despre dimensiuni, sa spunem ca la ora actuala chestiunea are dedicate mii de pagini de internet iar pe motoarele precum Google termenul ‘Climatgate’ depaseste in numar de cautari insusi clasicul termen, ‘Global Warming’ – incalzire globala. Ce contin deci materialele in cauza?

Masluiri stupefiante

In primul rand, citind emailurile expuse, descoperim izbitorul spectacol al unui grup de climatologi de varf ce incearca in mod sistematic sa manipuleze bazele de date legate de fluctuatiile temperaturii globale. Ii vedem de pilda ingrijorati de faptul ca temperatura globala nu a crescut in ultimul deceniu, dar si de faptul ca nu isi pot explica acest fenomen. Solutia: eforturi de a ascunde realitatea revelata de date. Alte discutii vizeaza cum pot sa fie camuflate situatiile de incalzire globala din trecutul istoric al omenirii, situatii ce nu pot fi asociate cu cresteri semnificative de bioxid de carbon. Solutia: datele respective sunt fie facute uitate, fie sunt manipulate.

Sa subliniem: Nume recunoscute precum Michael Mann sau Phil Jones sunt surprinsi afirmand textual ca au modificat date pentru a masca rezultate incomode care aratau, cotrar tezelor sustinute public de acesti autori, nu o incalzire globala ci mai degraba o racire a temperaturii in ultimul deceniu. Si sa nu uitam un lucru: in tot acest timp, acesti profesori spuneau politicienilor si publicului ca incalzirea globala este un pericol iminent si ii atacau brutal pe cei ce aveau rezerve cu privire la afirmatiile lor.

Conspiratii impotriva altor oameni de stiinta

Manevrele devoalate de emailurile facute publice sunt stupefiante. Vedem cum aceeasi oameni, pe de o parte isi acuza oponentii ca nu sunt publicati in reviste respectabile si, pe de alta parte, cum ei insisi manevreaza in culise ca sa le blocheze publicatiile. Descoperim chiar si un complot prin care se incearca explicit izolarea si decredibilizarea revistelor care gazduiesc opiniile contrare.

Sa repetam: constatam nu numai blocarea exprimarii opiniilor contrare incalzirii globale in publicatiile controlate de alarmisti dar obliterarea si decredibilizarea pe orice cai a oricarei publicatii care ar accepta punctul de vedere stiintific alternativ. “Il vom marginaliza chiar daca asta inseamna sa redefinim ce este procesul de evaluare academica”, afirma profesorul Jones, referindu-se la un cercetator ce nu era de acord cu tezele alarmiste.

Asadar nu este nicio supriza pentru cititorii materialelor puse la dispozitie de hakerul misterios ca machiavelicii profesori de la CRU vorbesc despre climatologi care sunt ‘de incredere’ si de cei care nu trebuie sa aiba acces la date intrucat nu sunt ‘predictibili’.  Ii vedem catalogand nominal si organizational pe cercetatorii cu vederi opuse, precum si vorbind de tactici de decredibilizare a lor folosindu-se pe ascuns de bloguri si de comunitatile online. De ce toate acestea? Evident ca sa poata spune publicului si politicienilor ca toti oamenii de stiinta ’seriosi’, care publica in reviste ’serioase’, sustin teza incalzirii globale. Numai ‘prostii’ sau cei ‘vanduti’ se mai pot indoi.

Distrugerea si limitarea acceslui la bazele de date

In trecut, ori de cate ori i-a fost solicitat accesul la seriile statistice privind temperaturile istorice, Phil Jones a afirmat ca datele s-au pierdut. Cele aduse la lumina de hackerul anonim ne releva altceva. Un efort deliberat de a tine datele departe de ochii publicului. Nu este nevoie sa spunem ca aceasta practica este contrara spiritului metodei stiintifice, bazat exact pe transparenta si verificabilitate.

Lucrurile apar si mai bizare cand realizam ca cercetatorii CRU au incalcat si legile in vigoare privind accesul liber la informatie, avand in vedere ca vorbim de proiecte finantate din bani publici. Sarbanda nu se opreste aici. Am mentionat deja ca apare clar ca blocuri masive de date au fost modificate. Datele brute insa, datele primare care au fost calibrate si ajustate pentru a produce seriile statistice finale, nu s-au mai pastrat nici ele. Deci este imposibil de determinat acum ce a fost fabricat si ce nu.

In sfarsit, materialele puse la dispozitia publicului pe hacker arata lucruri incredibile nu numai despre conduita acestor oameni de stiinta transformati in agenti de influenta machiavelici sau despre datele falsificate de ei. Socul cel mai mare l-au avut expertii in programare cand au constanatat starea in care se afla programul folosit de CRU pentru procesarea datelor. Din notele facute de chiar specialistii CRU, reiese ca erorile, improvizatiile si peticelile acumulate in timp i-au adus in starea in care admiteau ei insisi, in comunicarile lor interne, ca habar nu au ce fac cand este vorba despre acest program.

Ce a urmat

Retaua alarmista – cercetatorii, mass media, politicieni, ONG-uri etc – s-a facut initial ca nu stiu despre ce e vorba in speranta ca valul va trece si lucrurile vor reveni la normal. Dar presiunea a crescut. Si creste de trei saptamani de la zi la zi. Creste si intensitatea cu care se incearca musamalizarea. Dimensiunile socului la care este supusa comunitatea alarmista azi sunt insa greu de supraestimat. Anchete sunt in derulare la CRU. De acolo se intind in alte centre similare.

Exista deja o lista de alte universitati suspecte. Suspiciunile de malversatii similare se extind dincolo de universitati. Chiar si la ONU, dupa doua saptamani de negari, chestiunea s-a impus. Urmeaza si acolo o ancheta. Marile publicatii si canale de stiri preiau treptat, cu inima indoita, tema. Incep sa se faca auziti oamenii politici care cer stoparea oricaror initiative pana cand baza stiintifica a ideologiei alarmiste nu se clarifica.

Confuzia este imensa. Sute, poate mii de cercetari se fundamenteaza pe bazele de date de la CRU. Care, iata, se dovedesc masluite. Cine mai poate face ordine in haos? Cate alte baze de date au fost manipulate similar? Cum putem sti? Intregi serii statistice trebuie recalculate de la zero. Asa cum este de asteptat, politicienii, mass media si toti beneficiarii economici si politici ai alarmismului incearca sa musamalizeze lucrurile. Dar, sa repetam, oricat ar incerca ei, cutia Pandorei a fost deschisa.

Ce ar mai fi de spus?

Evident, acest scandal nu infirma complet posibilitatea incalzirii globale si nu oblitereaza posibila validitate a multor studii in jurul acestei teorii. Dar ideea consensului stiintific in jurul alarmismului climateric este spulberata. In plus, cum putem sti acum ce este studiu „serios” si ce nu, in acest domeniu?! In fata stau ani bun de eforturi. Lucrurile trebuie luate de la zero. Fara politica, fara isterie, fara manipulari, fara vedetisme si propaganda mass-media, fara premii Nobel si Oscaruri, fara spectacole de sunet si lumina de tip Copenhaga.

Sa ne gadim la toate acestea cand contemplam modul in care sunt prezentate in mass-media evenimentele de la Copenhaga. Sa ne intrebam intre altele si de ce nu auzim mai mult despre Climategate. Iar daca ne indoim de veridicitatea relatarii de mai sus, avem o solutie simpla. Printr-o simpla cautare google putem lamuri daca nu cumva ceea ce se intampla in spatele reflectoarelor indreptate spre Copenhaga nu este mai semnificativ decat ceea ce se intampla in lumina acestora. Traim in epoca internetului. Elitele politice, stiintifice si mass media nu mai au monopolul informatiei.

Si ar mai fi ceva. Niste amanunte care in mod sigur starnesc curiozitatea. Pare foarte interesant momentul in care hackerul misterios si-a calibrat lovitura. Chiar inainte de Copenhaga. Si pare interesanta locatia severului utilizat dupa cum interesante sunt si speculatiile privind cetatenia autorului si motivatiile demersului sau. Iata deci cateva teme suplimentare de meditatie sugerate de acest extraordinar scandal stiintific. Si nu numai.

CIA a căpătat acces la dosarele bancare ale tuturor europenilor decembrie 7, 2009

Sub acoperirea generoasă a „războiului contra terorismului“, Uniunea Europeană a acceptat să ofere serviciilor secrete americane acces neîngrădit la dosarele bancare ale europenilor.

Întelegerea, care va intra în vi­goa­re peste două luni, cere celor 27 de state membre ale UE să pună la dispoziţia CIA informaţiile bancare solicitate în virtutea programului american de urmărire a surselor de finanţare ale „terorismului“. „The Sunday Times“ arată că, într-o notiţă apărută săptă­mâna trecută şi remarcată de puţină lume, UE a admis public faptul că a convenit să-i oblige pe europeni să livreze informaţii către SUA, apreciind chiar că aceasta este o „chestiune urgentă“. Teoretic, potrivit prevederilor acordului, informaţiile vor fi păstrate într-o bază de date americană, după care ar trebui şterse.

Decizia a dat naştere la critici vehemente, cele mai cuminţi denunţând „dezechilibrul“ înţelegerii, care nu oferă şi serviciilor secrete europene acces la informaţiile bancare ale cetăţenilor americani.

De asemenea, multe voci au subliniat că acordul conferă Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA puteri investigative mai mari decât ale serviciilor de informaţii naţionale europene. Legislaţia din cea mai mare parte a ţărilor membre ale UE presupune existenţa unui mandat eliberat de justiţie, în baza declaraţiei sub jurământ a unui poliţist, pentru a „umbla“ la dosarul oricărui cetăţean.

CIA o poate face însă în baza unei simple cereri. Programul american de supraveghere financiară a fost introdus de Washing­ton imediat după atentatele din 11 sep­tembrie 2001, ca „măsură de ur­genţă“. Extinderea sa în UE s-a făcut în tăcere şi în absenţa unei dezbateri pu­blice considerate de mulţi a fi necesară. „Nimeni nu spune că aliaţii nu trebuie să coopereze, dar unde este protecţia intimităţii? Unde sunt mecanismele de siguranţă judiciară în această sche­mă? Acordul de transferare la scară mare a informaţiilor financiare euro­pene către Statele Unite este extrem de îngrijorătoare, mai ales în absenţa unei dezbateri publice sau parlamentare, fie la nivel european, fie la nivel naţional“, a declarat Shami Chakrabarti, directorul organizaţiei britanice de apărare a drepturilor civile „Liberty“.

„Acesta pare a fi încă un compromis dezechilibrat post-11 septembrie şi un nou caz de lesniciune cu care măsuri temporare de urgenţă ajung să ne fie impuse permanent“, a adăugat Chakrabarti. Autorităţile ame­ricane spun că programul de culegere a informaţiilor financiare nu are alt scop decât urmărirea tranzac­ţiilor făcute de indivizii suspectaţi de legături cu reţeaua teroristă al-Qaida. Ele subliniază că exact acest gen de informaţii au contribuit la dejucarea unui complot terorist de o anvergură încă şi mai mare decât cel din 11 septembrie, pus la cale de o celulă isla­mis­tă din Marea Britanie. În acest caz, din 2006, mai mulţi extremişti intenţio­nau să deturneze şapte avioane şi să plaseze bombe în mai multe mijloace de transport în comun, posibil şi pe lângă unele instalaţii nucleare. Nota informativă a UE spune că SUA pot solicita „seturi de informaţii generale“, în mai multe categorii largi de interes, precum „tipuri de mesaje relevante, geografie şi ameninţări teroriste“.

Programul este coordonat chiar din cartierul general al CIA, din Langley, Virginia. Până în 2006 acest program, care-i vizează şi pe cetăţenii americani, a fost ţinut secret. Cetăţenii străini, inclusiv europeni, care călăto­resc în SUA trebuie şi acum să se conformeze cerinţei americane de a declara o mulţime de informaţii personale, legate printre altele şi de ultimele cumpărături făcute indiferent unde.

Vânătoare de vrăjitoare comuniste în Comisia Europeană noiembrie 27, 2009

Candidaţii Cehiei, Slovaciei, Ungariei sau ai Estoniei pot fi indezirabili pentru Partidul Popular European din cauza legăturilor cu fostul regim comunist. Popularii se fac însă că nu observă trecutul maoist al preşedintelui Comisiei sau prezenţa viitoarei şefe a diplomaţiei UE la reuniunile comuniştilor britanici.

Catherine Ashton, viitorul ministru de Externe al UE, a fost criticată pentru lipsa experienţei în diplomaţie.

// <![CDATA[//

Partidul Popular European, care deţine majoritatea în legislativul comunitar, nu vrea să permită accesul în noua Comisie a celor care au avut legături cu fostele regimuri totalitare. Popularii au publicat recent o declaraţie potrivit căreia „candidaţii la postul de comisar nu trebuie, în nici o circumstanţă, să fi fost asociaţi cu regimuri represive şi nu este permis să fi participat la guverne sau mişcări politice nedemocratice sau guverne şi mişcări corupte“.

O primă victimă a „vânătorii de vrăjitoare“ iniţiate de populari poate fi candidatul Cehiei, actualul ministru de Externe, Stefan Fuele, relatează EUobserver. În vârstă de 47 de ani, Fuele a fost membru al Partidului Comunist din Cehoslovacia şi a studiat între 1981 şi 1986 la Institutul de Relaţii Internaţionale de la Moscova, recunoscut drept şcoala diplomatică a fostei URSS.

Publicitate

// <![CDATA[//

Presa cehă a prezentat institutul moscovit drept un „incubator“ al KGB, unde nu erau admise decât odraslele nomenclaturiştilor din statele satelite sau cadre atent verificate. Într-o situaţie identică se află şi candidatul slovac, Maros Sefcovic, actualul comisar pentru Educaţie şi Sport. Sefcovic a fost membru al partidului comunist şi a studiat la acelaşi institut sovietic. Comentatorii slovaci şi cehi susţin că, în timpul regimului comunist, acestea erau condiţiile necesare pentru a lucra în diplomaţie, iar fostul preşedinte Vaclav Havel nu s-a arătat deranjat de trecutul candidatului ceh.

Şi candidatul Estoniei, actualul comisar antifraudă Siim Kallas, a fost membru al Partidului Comunist al URSS din 1972 până în 1990, însă după ce a devenit premier, în 2002, a instalat oficiali anti-Kremlin în posturi-cheie în echipa sa din Bruxelles. Nominalizatul Ungariei, Laszlo Andor, în prezent economist şi membru în conducerea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ar putea ajunge şi el în atenţia PPE. Eurodeputaţi din Fidesz, partidul de dreapta de opoziţie din Ungaria, au spus că acesta „este inacceptabil“. Andor a fost un socialist antistalinist şi, potrivit unui diplomat ungar, a fost la un moment dat apropiat de Partidul Comunist ungar, dar nu a fost niciodată membru.

Scrupulozitatea popularilor europeni se va limita însă la noile state membre, fără să ia în vizor trecutul comunist al preşedintelui Comisiei, José Manuel Barroso. Acesta a fost atras în tinereţe de ideologia maoistă, după care a fost unul dintre liderii ilegalişti ai Partidului Muncitorilor din Portugalia, în timpul dictaturii lui Antonio Salazar. Eurodeputaţii populari trec cu vederea şi peste faptul că viitorul Reprezentant pentru Politică Externă al UE, britanica Catherine Ashton, a fost membru al organizaţiei neguvernamentale Campania pentru Dezarmare Nucleară (CDN), pe care a reprezentat-o la reuniunile Partidului Comunist britanic, în anii ’70 şi ’80. „Toată lumea ştie că CDN era sprijinită de Kremlin. Era coloana a cincea a URSS în Occident“, a declarat eurodeputatul conservator ceh Hynek Fajmon. Ashton a fost deja acuzată de eurodeputatul George Batten că a acceptat finanţare sovietică pentru mişcarea pentru dezarmare şi nu a reuşit să justifice provenienţa a circa 170.000 de lire sterline, în cadrul unui audit efectuat în 1982-1983. „În timpul în care a fost în CDN nu a vizitat URSS. Nu a avut nici un contact cu URSS şi nu a acceptat bani de la surse sovietice“, a spus purtătorul de cuvânt al lui Ashton pentru EUobserver.

„Şoricelul“ Van Rompuy vrea să roadă buzunarele europenilor noiembrie 23, 2009

Nou alesul preşedinte al Uniunii Europene va căuta, în ianuarie, să „promoveze“ un controversat proiect iniţiat de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, de impunere a unei noi „eurotaxe“, care se va simţi la fiecare cumpărătură.

„Opriţi circul politic“, o campanie a opoziţiei belgiene, căreia i s-a raliat şi sora lui Van Rompuy, Christine.

// <![CDATA[//

Pentru a accede la funcţia supremă în UE „nu trebuie să ceri postul, ci să fii un şoricel cenuşiu; ofertele vor veni la tine“, le-ar fi spus Herman Van Rompuy colegilor săi din guvernul Belgiei, în urmă cu câteva săptămâni, scrie ziarul belgian „De Morgen“. În numai câteva zile de la preluarea oficială a mandatului, noul preşedinte al UE va sprijini ideea lui Barroso şi va oferi astfel o sursă de venit constantă şi directă pentru vistieria UE, criticată de mulţi pentru „risipă“.

„Finanţarea statului social, indiferent de reforma socială pe care o implementăm, va necesita noi surse“, declarase Van Rompuy la recenta sa întâlnire secretă cu grupul Bilderberg.

Publicitate

// <![CDATA[//

Deşi respectiva întrevedere a fost secretă, cabinetul premierului belgian s-a văzut nevoit să ofere o declaraţie publică pe marginea acestui subiect, imediat „transpirat“ în presă. „Posibilitatea unor pârghii financiare la nivel european trebuie analizată în mod serios“, a mai spus Van Rompuy, care de la 1 ianuarie va câştiga aproape 1.000 de euro pe zi (355.000 de euro pe an).

Barroso a alcătuit o serie de planuri alternative de impunere a unei eurotaxe care ar implica vărsarea direct către Bruxelles a unui procent fix din TVA şi din accizele pe combustibili. Atât taxa pe valoarea adăugată, cât şi accizele pe carburanţi contribuie deja la finanţarea cheltuielilor UE – cifrate la peste 130 de miliarde de euro pentru anul viitor, dar ele sunt în prezent colectate de guvernele naţionale, fiecare dintre acestea contribuind cu un procent variabil.

Noua eurotaxă ar putea apărea pe toate chitanţele primite de cumpărătorii de rând în magazine şi benzinării, cu valoarea exactă a procentului de TVA sau accize care pleacă direct spre Bruxelles. Suporterii planului spun că măsura nu face decât să ia o parte din taxele percepute oricum, făcând mai transparente costurile suportate de contribuabili.

Van Rompuy, în vârstă de 62 de ani, nu a indicat către care mecanism de colectare a taxelor ar înclina, dar după întrevederea cu Bilderberg, purtătorul său de cuvânt a spus că opţiunile oscilează între o taxă „verde“ şi o versiune a „taxei Tobin“. Aceasta din urmă a fost propusă iniţial în anul 1972, de către economistul american James Tobin, ca taxă pe speculaţiile monetare. Potrivit „The Sunday Telegraph“, indiferent care dintre cele două variante va fi aleasă, însăşi ideea de impunere a unei „taxe europene“ va întâmpina o opoziţie politică majoră, cel puţin din partea conservatorilor britanici, favoriţi în următoarele legislative.

„Orice fel de sistem fiscal armonizat înseamnă pierderea controlului asupra sistemelor noastre fiscale naţionale“, a apreciat Timothy Kirkthorpe, liderul parlamentarilor conservatori. „Însăşi concurenţa în Europa depinde de competitivitatea regimurilor fiscale ale statelor membre“, a adăugat el. Sora lui Van Rompuy, Christine, o asistentă medicală în vârstă de 54 de ani, a devenit unul dintre cei mai vehemenţi critici ai politicilor premierului, după ce acesta a privatizat sistemul naţional de asigurare a sănătăţii. „Mă opun ideii fratelui meu privind noua taxă. Orice taxă nouă va fi plătită de săraci. Noi trebuie să-i taxăm pe bogaţi“, a spus Christine Van Rompuy, actualmente membră a Partidului Muncitorilor.

50.000 de studenţi austrieci au protestat faţă de sistemul Bologna noiembrie 4, 2009

Proteste de amploare în marile oraşe austriece. 50.000 de studenţi au ieşit pe străzi pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de noul sistem universitar. Alte mii de studenţi refuză să părăsească clădirile Universităţii din Viena. Printre ei se află şi studenţi români.

Totul a început în urmă două sâptamani. Studenţii la arte au organizat un marş de protest împotriva sistemului Bologna în trei trepte şi a subfinanţării universităţilor. Tinerii cer de asemenea democratizarea universităţilor din ţară, care, cred ei, ar trebui să permită tuturor celor implicaţi in procesul de învătământ să aibă un cuvânt de spus. Studenţii cer mai multe drepturi şi o reprezentare mai mare a femeilor în universităţi.

Pentru a-şi promova protestul, tinerii au postat mesaje pe internet, pe site-urile de socializare Facebook şi Twitter, şi au tipărit fluturaşi. Răspunsul studenţilor din întreaga ţară a fost mai mult decât surprinzător. În prezent, mii de studenţi scriu informaţii în timp real pe Twitter, iar pe Facebook sunt in jur de 25.000 de susţinători ai mişcării.

Studenţii s-au organizat în mai multe grupuri de lucru, în care se dezbat probleme şi se fac planuri. Şi pentru că vor să atragă atenţia întregii lumi, au creat şi un eveniment. Astfel, ei au bătut recordul mondial la dansat mambo, cu peste 300 de cupluri simultan. Recordul era deţinut de soldaţii austrieci, care dansaseră şi ei cu câteva zile înainte, în cadrul serbărilor de ziua naţională.

Consiliul European: Utilizatorii de internet care descarcă ilegal fişiere vor fi deconectaţi octombrie 28, 2009

 

Consiliul European a decis să le dea posibilitatea statelor UE de a deconecta de la internet utilizatorii care descarcă ilegal fişiere. Deconectarea se poate realiza acum fără hotărâre judecătorească.

Măsura a fost luată în urma presiunilor exercitate de Franţa, care are o legislaţie foarte dură în ceea ce priveşte protejarea drepturilor de proprietate intelectuală. Autorităţile franceze au introdus deja o serie de reguli potrivit cărora utilizatorii care piratează conţinut pot fi deconectaţi de la internet cel puţin un an.

În Marea Britanie, situaţia este asemănătoare. Utilizatorii care vor descărca în mod repetat fişiere ilegale vor fi deconectaţi fără hotărâre judecătorească. În acest context, premierul Gordon Brown admite că accesul la Internet este la fel de important ca apa, gazul sau electricitatea într-o casă.

Potrivit BBC News, ministrul britanic al Economiei, Peter Mandelson, vrea să ia măsuri şi împotriva celor care pun la dispoziţie fişiere de download.

Peste 14% dintre utilzatorii de internet ar putea fi afectaţi de această lege.

TRAIASCA UNIUNEA SOVIETICA EUROPEANA

Ipocrizie drogata octombrie 26, 2009

REEXAMINARE. Preşedintele Traian Băsescu a retrimis ieri în parlament legea care excepta de la plata accizelor producţia de ţuică şi rachiuri de fructe în gospodării în limita a 250 de litri.

În cererea de reexaminare, şeful statului arată că modificarea la Codul Fiscal încalcă legislaţia europeană. Potrivit unei directive a Comisiei Europene, România a obţinut, prin derogare, cel mult reducerea la 50% a nivelului accizelor şi numai în limita a 50 litri de ţuică, pe an, în fiecare gospodărie. Băsescu le cere astfel parlamentarilor să elimine articolul de lege atrăgându-le atenţia că „reglementările comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne“.Si cu taxa auto cum e? Cine are prioritate?

Drogurile raman neaccizate

UNIUNEA SOVIETICA EUROPEANA octombrie 20, 2009

Euro-surprizele nu mai contenesc din partea liderului ceh Vaclav Klaus. Vineri, cu ocazia vizitei la Praga a preşedintelui Parlamentului European Jerzy Buzek, Klaus a adus în discuţie un nou amendament, un fel de notă de subsol la textul Tratatului de la Lisabona.

“Ultimul nostru Guvern nu a negociat excepţiile de la Carta Drepturilor Fundamentale, incluse în Tratatul de la Lisabona. Spre deosebire de Polonia şi Marea Britanie, Cehia are nevoie de o clarificare în acest sens. Aceasta ne-ar garanta că decretele Benes nu pot fi anulate de Tratatul de la Lisabona”.

Vaclav Klaus a vrut să exprime, de fapt, temerea faţă de revendicările germane în regiunea sudetă şi să capteze, astfel, bunăvoinţa susţinătorilor săi din tabăra naţionalistă. Decretele Benes sunt acel pachet legislativ prin care, după cel de-al doilea Război Mondial, au fost confiscate bunurile a milioane de germani alungaţi din Cehoslovacia.

Preşedintele Parlamentului European a încercat să liniştească spiritele, aruncând o lumină de optimism – chiar şi reţinut – asupra evoluţiilor de la Praga:

“Republica Cehă trebuie să decidă ca un stat independent. Nu ştim cum arată rezultatul însă lucrurile sunt, astăzi, mult

mai clare decât erau acum câteva zile. Voi face totul pentru a găsi soluţia”.

Blocajul pe care îl provoacă preşedintele Klaus irită, însă, lumea, la Praga. Propunerea de vineri a fost o iniţiativă pe care şeful statului a luat-o de unul singur, a explicat ministrul de externe Jan Kohout.

În opinia parlamentarilor cehi, Klaus îşi depăşeşte atribuţiunile, mai ales că ambele Camere ale Parlamentului s-au pronunţat, deja, în favoarea tratatului european. Spre deosebire de politicieni, politologul Petr Robejsek priveşte evoluţiile mai detaşat:

“”E datoria lui Klaus să semneze Tratatul de la Lisabona. Dacă nu ar face-o ar exista, la nivel european, şi un plan B – fără Klaus. Dar la Bruxelles sunt destul de mulţi lucizi care ştiu că semnătura lui Klaus e doar o chestiune de timp“.

Un posibil plan B, nu neapărat cel vizat de Bruxelles şi invocat de Robejsek, caută, între timp, şi Parlamentul de la Praga.

Perseverenţa cu care Vaclav Klaus a găsit motive să nu ratifice Tratatul de la Lisabona a încins lumea politică de la Praga într-atât de tare, încât aceasta s-a pornit să identifice metodele legale de o posibilă debarcare a şefului statului.

Vaclav Klaus şi Tratatul de la Lisabona

iderul de la Praga a refuzat până în prezent să-şi aştearnă semnătura pe Tratatul de la Lisabona, deşi noua formulă de constituţie europeană a fost aprobată de ambele camere ale Parlamentului cehesc.

În consecinţă, după ieşirea din scenă a irlandezilor, care în al doilea referendum au aprobat tratatul, Klaus a devenit ţinta, protagonistul şi purtătorul tuturor privirilor, speranţelor, ameninţărilor şi  temerilor europene.

Fiindcă de şeful statului ceh va depinde, în cele din urmă, ratificarea finală şi intrarea în vigoare a acestui Tratat ce propune modificarea din temelii a Uniunii Europene.

Într-adevăr, odată validat, Tratatul de la Lisabona ar schimba şi faţa, şi esenţa Europei. Uniunea Europeană s-ar preface dintr-o organizaţie economică şi comercială, într-una politică. Potrivit adepţilor Tratatului, restructurarea Uniunii e deopotrivă necesară şi stringentă, fiindcă altminteri, o Comunitate ajunsă la un număr de aproape 30 de state membre, n-ar mai putea fi condusă şi ar risca paralizia.

Vaclav Klaus, cel mai proeminent – dar nu şi singurul contestatar – al Tratatului, sperase într-un nou vot negativ al irlandezilor. Această nădejde i s-a spulberat. Klaus nu se mai poate baza nici pe un refuz al omologului său naţional-conservator de la Varşovia.

Singurul său aliat cu pondere politică a rămas şeful conservatorilor britanici, David Cameron, care i-a adresat o scrisoare, cerându-i liderului de la Praga să amâne semnarea tratatului până după viitoarele alegeri din Regatul Unit.

Fiindcă acest scrutin promite să dea un clar câştig de cauză forţelor de dreapta. Al căror lider a promis să organizeze un referendum pe tema Tratatului. În privinţa virtualului rezultat al unui astfel de plebiscit britanic opinia  analiştilor politici este unanimă.

Proiectul constituţional european, eşuat iniţial în Franţa şi Olanda, simplificat şi rectificat ulterior şi supus apoi doar în Irlanda, în forma sa actuală unui verdict popular, ar eşua într-un referendum britanic.

Dar ce-i reproşează documentului euro-scepticii, al căror ultim purtător de cuvânt dotat cu influenţă politică autentică a rămas, pe continent, Vaclav Klaus?

Om politic de dreapta, Klaus e un fervent adept al economiei libere, de piaţă. În opinia lui, europeismul profesat de promotorii Tratatului de la Lisabona e, în esenţă, o doctrină neo-socialistă şi expresia unui romantism utopic elitist, anti-liberal, de care profită doar stânga, birocraţia de la Bruxelles, precum şi ţările mari ale UE, în detrimentul tăcutei majorităţii continentale.

Ca lider al unei ţări victimizate şi de nazişti şi de comunişti, preşedintele ceh se teme că, pusă pe făgaşul propus de Tratatul de la Lisabona, Comunitatea s-ar putea lesne transforma într-un soi de nouă Uniune Sovietică, Cehia devenind din nou victima marilor puteri. Klaus, un adversar vehement al ecologismului, pe care-l consideră un nou comunism, vrea o Europă a liberului schimb şi al cooperării dintre guverne naţionale suverane.

Dar poziţia sa riscă să devină intenabilă. Ultimul său atu e Curtea Constituţională cehă, care judecă în prezent două plângeri depuse împotriva tratatului. Dar odată petiţiile respinse, preşedintelui ceh, acuzat că-şi izolează mica ţară, îi va fi extrem de greu să-şi menţină refuzul.

Majoritatea analiştilor consideră că, de îndată ce se va vedea în corzile oprobriului public, la care l-au şi condamnat de altfel mass-media şi clasa politică vest-europeană, Klaus va sfârşi prin a ceda nervos.

Întrucât însă preşedintele ceh nu s-a temut niciodată să işte controverse, ţine mult la convingerile proprii, iar obiecţiile sale sunt de ordin principial deznodământul actualului conflict e cu totul incert.

Legea „Big Brother” violează Constituţia şi libertăţile cetăţeneşti octombrie 9, 2009

Operatorii de telefonie mobilă şi furnizorii de internet nu mai sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni datele de identificare ale utilizatorilor şi să le pună la dispoziţia autorităţilor

Convorbirile telefonice şi e-mailurile nu vor mai fi stocate obligatoriu.

Curtea Constituţională a hotărât, joi, că legea care obligă firmele de telefonie şi furnizorii de internet să stocheze, vreme de şase luni, datele de identificare ale clienţilor lor, precum şi alte informaţii privind apelurile telefonice, mesajele scrise sau email-urile trimise de aceştia, încalcă legea fundamentală. Această lege nu este încă în vigoare, aplicarea ei fiind amânată până la sfârşitul acestui an.

Decizia Curţii Constituţionale vine după ce o organizaţie neguvernamentală, Comisariatul pentru Societatea Civilă, a susţinut, în cadrul unui litigiu civil cu firma de telefonie mobilă Orange, că această lege ar reprezenta o încălcare a secretului corespondenţei, prevăzut de Constituţie. Articolul 28 din Constituţia României prevede că “secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil”. Instanţa de fond a sesizat Curtea Constituţională, care a dat dreptate, joi, Comisariatului pentru Societatea Civilă.

// <![CDATA[//

Legea privind reţinerea datelor prelucrate în reţelele de comunicaţii electronice a fost adoptată de Parlament anul trecut, dar aplicarea ei a fost amânată, urmând să intre în vigoare abia în ultima zi a acestui an. Actul normativ prevedea că orice operator de telefonie fixă sau mobilă şi orice furnizor de internet trebuie să îşi creeze o bază de date în care să stocheze date de identificare ale utilizatorilor, suportul de comunicare sau echipamentul folosit de aceştia, precum şi data, ora şi durata comunicărilor. Legea preciza că toate aceste date puteau să fie accesate, la cerere, şi de poliţie, procuratură sau serviciile de informaţii, dar numai în cazurile în care s-a declanşat deja urmărirea penală şi numai în baza unui mandat emis de o instanţă de judecată.

Şi procurorii au contestat legea

După ce legea a fost adoptată, a stârnit reacţii de dezaprobare atât din partea societăţii civile, cât şi din partea Parchetului, motivele fiind însă net diferite. Astfel, mai multe organizaţii de apărare a drepturilor civile, printre care Asociaţia ProDemocraţia, APADOR-CH, şi Centrul pentru Jurnalism Independent, au cerut Avocatului Poporului să atace legea la Curtea Constituţională, pe motiv că prejudiciază drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. De cealaltă parte, procurorii s-au plâns că legea este prea restrictivă pentru că nu le mai dă voie să solicite listingurile de convorbiri telefonice decât după ce s-a început urmărirea penală şi numai cu autorizarea unui judecător. Vechea legislaţie permitea Parchetului să ceară aceste listinguri şi în timpul cercetărilor preliminare din cadrul unei anchete şi fără să fie nevoie de aprobarea unei instanţe de judecată. Procurorul general Codruţa Kovesi a susţinut că şi termenul de şase luni, cât ar urma să fie stocate datele, ar fi prea scurt. De altfel, în urma semnalelor negative venite din partea anchetatorilor, Guvernul a decis în februarie să suspende aplicarea acestei legi până la sfârşitul acestui an, termen până la care şi operatorii de telefonie sau internet urmau să îşi creeze bazele de date.

Legea anulată de Curtea Constituţională a fost creată pentru a transpune în legislaţia naţională o directivă europeană din 2006. Directiva este obligatorie pentru toate statele membre ale UE.

poze, poze triste, imagini cu tatuaje, redtube, youtube, anunturi online, castiga bani online, vanzari imobiliare, cele mai noi melodii, filme tari, manele noi, poze cu femei goale, curve, hi5.com, stiri online, noutati media, cursuri online, modele de contracte, caut iubita, femei bune. octombrie 2, 2009

poze, poze triste, imagini cu tatuaje, redtube, youtube, anunturi online, castiga bani online, vanzari imobiliare, cele mai noi melodii, filme tari, manele noi, poze cu femei goale, curve, hi5.com, stiri online, noutati media, cursuri online, modele de contracte, caut iubita, femei bune.