Palestinieni morţi, sursă de organe pentru Israel decembrie 22, 2009

Armata statului evreu a recunoscut că a dispus, în urmă cu un deceniu, prelevarea de cornee, piele şi oase de la militanţii decedaţi.

Yehuda Hiss, fostul director al Institutului de Medicină Legală Abu Kabir, de lângă Tel Aviv, a admis – într-un interviu acordat antropoloagei americane Nancy Scheper-Hughes – că în instituţia menţionată au fost prelevate organe de la palestinieni decedaţi, fără acordul familiilor acestora.

„Am început să recoltăm cornee. Orice s-a făcut a fost neoficial. Niciodată nu s-a cerut permisiunea familiei” celui decedat, spune Hiss, în interviul din 2000, al cărui conţinut a fost prezentat, duminică seară, de televiziunea de stat iraniană Press TV.

În apărarea tabloidului„Aftonbladet”

Potrivit cotidianului britanic „The Guardian”, Nancy Scheper-Hughes a decis să dea publicităţii interviul luat lui Yehuda Hiss pentru a face lumină în acest caz, despre care a scris, în august, şi tabloidul suedez „Aftonbladet”. Atunci, statul evreu a negat vehement acuzaţiile privind prelevarea de organe de la palestinieni morţi, calificându-le drept „antisemite”.

Autorităţile israeliene au mers chiar mai departe şi au cerut Suediei să îşi ceară scuze pentru articolul din ziarul „Aftonbladet”, dar au fost refuzate de oficialii de la Stockholm. Tensiunile dintre cele două state l-au determinat pe ministrul suedez de externe, Carl Bildt, să îşi anuleze vizita pe care urma să o efectueze în Israel, în septembrie.

Armata israeliană a confirmat informaţiile din interviu, însă a făcut o precizare importantă: „Activitatea (prelevarea de organe de la palestinieni – n.r.) s-a încheiat acum un deceniu şi nu se mai desfăşoară de atunci”. Yehuda Hiss i-a spus lui Nancy Scheper-Hughes că persoanele care recoltau organe „erau trimise de către armată”.

„Aceştia erau, adesea, studenţi la Medicină”, a declarat Scheper-Hughes, citată de pagina electronică a televiziunii Al-Jazeera. În afară de cornee, ei mai prelevau piele, valve cardiace şi oase. O parte din organe erau trimise spitalelor publice isreliene, pentru uzul cetăţenilor statului evreu, în timp ce pielea ajungea într-o bancă specială, aparţinând armatei, a dezvăluit Nancy Scheper-Hughes.

Yehuda Hiss a fost demis din funcţia de director al Institutului de Medicină Legală Abu Kabir în 2004, din cauza unor nereguli în utilizarea organelor prelevate aici, dar este în continuare şeful Secţiei de anatomie patologică.

Palestinienii boicotează mărfurile israeliene din Cisiordania decembrie 21, 2009

Guvernul palestinian a anunţat că pune în aplicare un boicot pentru bunurile fabricate în coloniile evreieşti din Cisiordania şi a confiscat marfă de peste un milion de dolari din magazine şi companii.

Produsele israeliene, inclusiv cele fabricate în colonii, sunt un lucru obişnuit în Cisiordania, fie din lipsă de alternative palestiniene, fie pentru că sunt preferate. Drept urmare, eforturile anterioare palestiniene de a opri consumul de bunuri israeliene au eşuat.

Confiscarea de produse din colonii marchează cel mai serios efort guvernamental de introducere a boicotului. Palestinienii consideră continuarea extinderii coloniilor evreieşti ca fiind cel mai mare obstacol în calea independenţei şi susţin că promisiunea recentă de limitare a construcţiilor este insuficientă.

Circa 300.000 israelieni trăiesc în coloniile din Cisiordania şi alţi 180.000 în Ierusalimul de Est, regiunile pe care palestinienii le doresc pentru statul lor.

Purtătorul de cuvânt al ministerului israelian de externe Yigal Palmor susţine că un boicot este contraproductiv, deoarece nu va duce la atingerea scopurilor politice.

Printre mărfurile vizate se numără sucurile, cosmeticele sau conservele.

Londra cere etichetarea specială a produselor din coloniile israeliene din Cisiordania decembrie 21, 2009

Marea Britanie va introduce o etichetare specială, ca prevede introducerea specificaţiei de “produs din coloniile evreieşti”, dar ministerul britanic de Externe susţine că iniţiativa nu este un boicot.

În acest fel se doreşte creşterea presiunii pe Israel privind coloniile sale din Cisiordania prin consilierea supermarketurilor din Marea Britanie despre cum să facă deosebirea între produse din colonii şi cele palestiniene.

Măsura ar putea creşte perspectivele unui boicot al bunurilor din avanposturi. Oficialii israelieni şi liderii coloniştilor au fost deosebiţi de critici la adresa Londrei.

Până acum produsele erau etichetate doar ca provenind din Cisiordania, dar potrivit noilor măsuri introduse de Departamentul pentru Mediu, Alimentaţi şi Afaceri Rurale(Defra), etichetele ar trebui ca pe viitor să ofere mai multe informaţii. Se propune etichetarea diferenţiată pe produse din coloniile evreieşti şi cele palestiniene.

Aproape 500.000 de colonişti evrei trăiesc în Ierusalimul de Est şi Cisiordania. Londra şi UE în general au argumentat de nenumărate ori că proiectul coloniilor evreieşti este un obstacol în calea păcii.

Legislaţia UE cere o distincţie între bunurile din Israel şi cele din teritoriile ocupate, deşi măsura nu este respectată mereu.

Coloniile evreieşti vând în Marea Britanie fructe, legume, cosmetice, produse farmaceutice şi produse de metal şi textile.

Bunurile din interiorul Israelului anterior conform graniţelor anterior anului 1967 au o anumită taxă de import, conform unui acord cu UE. Bunurile palestiniene din Cisiordania, Gaza şi Ierusalimul de Est sunt scutite de taxă. Produsele din colonii nu intră în nici una din aceste categorii.

UE nu recunoaşte ocuparea de către Israel a teritoriilor palestiniene.

Palestinenii care aplică pentru tratament în Israel, forţaţi să devină informatori decembrie 17, 2009

Agenţi de securitate israelieni au reţinut un pacient palestinian timp de trei săptămâni fără a fi acuzat oficial, l-au interogat de mai multe ori şi i-au oferit acces la îngrijiri medicale dacă era de acord să devină informator.

Modul cum a fost tratat Abd al-Karim al-Atal este cel mai recent caz din ultimii doi ani în care pacienţi din Gaza care căutau să se interneze în Israel au fost reţinuţi şi presaţi să devină colaboratori, arată grupurile pentru apărarea drepturilor omului.

Doctorii pentru Drepturile Omului, grup israelian, declara că presiunea care se exercită asupra acestor pacienţi ajunge la forţare acestora, care este ilegală conform convenţiilor de la Geneva şi poate constitui o încălcare a convenţiilor ONU contra torturii. Circa unu din cinci palestinieni din Gaza care cer permis pentru intrarea în sistemul medical israelian este supus unor interogatorii detaliate.

B’Tselem, alt grup pentru drepturile omului, arată că agenţii israelieni “exploatează chestionarele pentru a exercita o presiune neadecvată asupra persoanelor bolnave, cu scopul de a-i forţa să colaboreze cu agenţia “.

Israel susţine că o asemenea chestionare este o necesitate de securitate pentru a preveni atacurile teroriste şi că 5000 de persoane – bolnavi şi rude- au luat permis de ieşire din Gaza în acest an din motive medicale.

UE va adopta o rezoluţie pentru Orientul Mijlociu decembrie 8, 2009

Cei 27 de miniştri de externe ai UE sunt aşteptaţi marţi să decidă asupra textului final al unei declaraţii pentru Orientul Mijlociu ce ar putea include şi recunoaşterea europeană a Ierusalimului de Est ca viitoarea capitală a unui stat palestinian.

Tentativele de la Bruxelles, de luni, de a ajunge la un consens asupra textului de către ambasadorii UE a eşuat, ceea ce presupune că miniştrii vor trebui să decidă asupra formei finale.

Oficialii israelieni arăta că este foarte rar ca un asemenea text substanţial să ajungă la nivel ministerial fără un acord anterior.

Ministrul suedez de externe Carl Bildt a încercat să treacă declaraţia, considerată problematică de Israel, susţinut însă şi de Londra sau Irlanda şi Portugalia.

Franţa şi Germania se spune că nu sunt hotărâte, obosite de lupta diplomatică a Israelului şi palestinienilor în Europa din ultima săptămână.

Israel a dus o luptă diplomatică intensă în ultima săptămână contra proiectului suedez, totuşi acest stat nu îşi punea, luni, mari speranţe în înlăturarea clauzei ce cere recunoaşterea Ierusalimului de Est ca viitoare capitală a unui stat palestinian.

Israel este preocupată că proiectul are prejudecăţi legate de Ierusalim, nu menţionează nevoile sale de securitate şi nici nu vorbeşte despre nevoia de demilitarizare a unui viitor stat palestinian.

Palestinienii vor cere ONU recunoaşterea ca stat decembrie 7, 2009

Palestinienii au anunţat că intenţionează să ceară ONU recunoaşterea independenţei lor, pe fondul frustrărilor tot mai mari pentru stagnarea procesului de pace.

“Am ajuns la o decizie… să mergem la Consiliul de Securitate al ONU să cerem recunoaşterea unui stat palestinian independente, cu Ierusalimul de Est fiind capitala sa, şi cu graniţele din iunie 1967,” anunţa negociatorul şef palestinian Saeb Erakat pentru AFP.

Acesta făcea referire la Cisiordania, Fâşia Gaza şi cea mai mare parte din Ierusalimul de Est arab.

“Vom căuta sprijinul statele UE, al Rusiei şi a altor ţări” pentru această măsură.

Comentariile lui Erakat vin pe fondul frustrărilor palestinienilor legate de ineficienţa eforturilor americane de a relansa negocierile de pace cu Israel, ce au fost suspendate după războiul din Gaza de la începutul anului.

Aceasta este cea mai recentă dintre opţiunile pe care palestinienii le-au anunţat că le vor întreprinde dacă procesul de pace este amânat. Altele includ declararea unilaterală a independenţei, cererea ca ONU să determine graniţei, dizolvarea Autorităţii Palestiniene şi căutarea de drepturi egale în interiorul Israel.

Cu toate acestea, miniştrii israelieni au avertizat să nu se ia măsuri unilaterale.

Administraţia americană nu a reuşit până acum să convingă israelienii şi palestienii să reia discuţiile de pace, pe fondul tensiunilor legate de chestiunea coloniilor evreieşti de pe pământ palestinian.

Palestinienii insistă pentru îngheţarea oricărei activităţi de colonizare înainte de reluarea discuţiilor, în timp ce israelienii oferă o limitarea temporară a construcţiilor, urmând a rezolva toate aspectele în timpul negocierilor.

Privatizarea razboiului din Afganistan decembrie 3, 2009

Mercenarii prospera de pe urma razboaielor din Irak si din Afganistan, in timp ce contribuabilii platesc miliarde de dolari pentru serviciile lor, armatele nationale risca sa fie parasite de militarii cu experienta, iar fortele de politie din SUA sunt deja depasite numeric de firmele private de securitate.

Presedintele american Barack Obama a anuntat marti desfasurarea a 30.000 de militari suplimentari in Afganistan, precizand, in egala masura, ca dupa 18 luni va incepe retragerea progresiva a trupelor. ‘Daca nu as fi crezut ca securitatea Statelor Unite si cea a americanilor sunt in joc in Afganistan, maine as da cu bucurie ordinul ca toti soldatii, pana la ultimul, sa se intoarca’, a justificat Obama suplimentarea trupelor. El a cerut si aliatilor din NATO sa contribuie cu trupe la efortul american, iar secretarul general al Aliantei, danezul Anders Fogh Rasmussen, a spus ca ‘este in joc echilibrul NATO, este important ca operatiunea din Afganistan sa nu fie perceputa ca o operatiune americana pur si simplu’.

Oficialii SUA se asteapta la un supliment de circa 8.000 de militari din partea aliatilor, insa Franta si Germania au anuntat deja ca nu vor mai trimite noi trupe in Afganistan.

Urmare a deciziei lui Obama, numarul militarilor americani urmeaza sa ajunga la circa 100.000, de aproape trei ori mai multi decat la investirea in functie a noului presedinte. ‘Nu iau aceasta decizie usor’, a declarat laureatul Premiului Nobel pentru Pace, amintind atat de pretul in vieti omenesti platit de SUA, cat si de cresterea costului razboiului cu 30 de miliarde de dolari.

Contribuabilii americani trebuie sa suporte si un alt tip de cheltuieli, legate de asa-numita privatizare a razboiului, in folosul marilor firme de securitate. Doar in 2009, SUA au incheiat contracte de 15 miliarde de dolari cu firmele DynCorp International si Fluor Corp pentru construirea si deservirea bazelor militare din Afganistan. Inainte de suplimentarile de trupe din aceasta vara, numarul mercenarilor din Afganistan se ridica la 74.000, in timp ce SUA aveau detasati doar 58.000 de militari. Situatia din Irak releva si mai clar fenomenul privatizarii razboiului: 120.000 de mercenari si 132.000 de militari SUA.

Sume imense se folosesc pentru angajarea mercenarilor, iar controlul statului asupra lor este foarte limitat. Spre exemplu, legea permite ofiterilor americani si canadieni sa incheie contracte de pana la un milion de dolari cu firmele de securitate, motiv pentru care guvernul canadian a trebuit sa suplimenteze bugetul misiunii din Afganistan.

In general, mercenarii sunt folositi in activitati de rutina, dar cu grad mare de periculozitate. In Irak, castigul zilnic al unui mercenar a ajuns chiar la 1.000 de dolari, ceea ce a determinat guvernul britanic sa majoreze substantial soldele militarilor pentru ca acestia sa nu paraseasca armata pentru o firma de securitate. Astfel, un soldat din trupele speciale SAS a ajuns sa castige 80.000 de dolari pe an, iar un sergent, circa 100.000 de dolari. Soldele mari sunt rezervate doar cetatenilor americani sau britanici. Pe langa acestia, firmele de securitate angajeaza imigranti din saracele tari asiatice, carne de tun platita cu doar 1.000 de dolari pe luna.

Regulile mai putin stricte si cruzimea de care au dat dovada mercenarii au adus mari deservicii armatelor nationale care lupta in Irak si in Afganistan. Angajatii firmei Blackwater au fost astfel acuzati ca au ucis 14 civili nevinovati in Bagdad, iar mercenarii firmei britanice Armor Group au organizat unele orgii sexuale la Ambasada SUA de la Kabul, pe care erau platiti sa o protejeze.

Practica angajarii mercenarilor a fost initiata ca masura temporara, dar s-a permanentizat in timpul administratiei Bush. ‘Folosirea personalului de securitate contractual este vitala pentru sprijinirea avanposturilor din anumite zone ale Afganistanului si pentru planurile noastre de a angaja cetateni afgani’, a explicat la inceputul lui 2009 seful Pentagonului, Robert Gates.

Pe plan intern, firmele de securitate raman in umbra, insa au depasit numeric fortele de politie din SUA, dar si din state europene, printre care si Romania, potrivit cotidianului ‘Le Monde’.

Ierusalimul de Est ar trebui să fie capitala palestiniană decembrie 3, 2009

Un document UE ce arată că Ierusalimul de Est ar trebui să fie capitala viitorului stat palestinian a primit un răspuns dur din partea Israelului, care arăta că Bruxelles dăunează reluării negocierilor de pace.

Documentul, care va fi discutat de miniştrii de externe ai UE săptămâna viitoare, critică dur politica israeliană faţă de palestinieni şi avertizează că negocierile trebuie reluare urgent. Deşi UE a susţine că viitorul Ierusalimului trebuie stabilit prin negocieri, documentul pare să fie parte a efortului diplomatic de a întări poziţia palestiniană şi a-i încuraja să revină la negocieri.

Proiectul arată că viitoarea Palestina trebuie să fie compusă din Cisiordania şi Gaza, iar Ierusalimul de Est să fie capitala. Se adaugă că UE nu recunoaşte anexarea de către Israel a Ierusalimului de Est- poziţie împărtăşită şi de restul comunităţii internaţionale.

Mahmoud Abbas, preşedintele palestinian, a refuzat să reia negocierile de pace, îngheţate de un an, până ce Israel nu opreşte activitatea de colonizare.

“Iniţiativa Suediei (care ocupă preşedinţia UE) afectează capacitatea Uniunii Europene de a avea un rol în negocierile dintre Israel şi palestinieni,” anunţat ministrul israelian de externe.

Acesta a mai arătat că Israel a făcut paşi spre negociere, iar UE ar trebui să exercite presiuni pe palestinieni să revină la masa tratativelor, iar paşii iniţiaţi de Suedia au efectul contrar.

Genocid octombrie 30, 2009

Prin controlul absolut asupra resurselor de apă în teritoriile ocupate, Israelul ar fi obstrucţionat accesul palestinienilor la apă potabilă. Concluzia aparţine unui raport al Amnesty International.

Conform studiului prezentat marţi dimineaţă, Israelul ar fi consumat nu mai puţin de 80% din cantitatea de apă potabilă din Cisiordania, restul de 20% revenind populaţiei palestiniene. Donatella Rovera de la Amnesty International, autoarea studiului, îşi susţine fără rezerve afirmaţiile făcute.

“Palestinienii consumă zilnic 60-70 de litri de apă de persoană pe zi, în timp ce israelienii consumă 3000 de litri. Discrepanţa este foarte mare. Mai mult, în multe regiuni din Cisiordania, la sat, palestinienii consumă doar 15-20 de litri pe zi de persoană. Proporţiile acestor concluzii sunt catastrofale”, afirmă Rovera.

Raportul Amnesty International afirmă de asemenea faptul că circa 200 000 de palestinieni ar locui în sate în care nu au acces la resursele de apă. Armata israeliană, mai spune raportul, nu le-ar permite oamenilor care locuiesc în aceste regiuni nici măcar să colecteze apa de ploaie. Alta ar fi însă situaţia aşezărilor evreieşti din teritoriile ocupate, care nu se confruntă cu lipsa apei potabile, susţine în continuare Donatella Rovera.

“Am sesizat în toate zonele rurale activităţi care nu sunt posibile fără existenţa apei. În toate aşezărire evreieşti, în piscine şi în fântâni arteziene care risipesc apa. Pe de altă parte, vedem sate palestiniene decuplate de la reţeaua de apă, astfel că oamenii sunt dependenţi de cisterne, de fructele de câmp sau folosesc pur şi simplu apa de ploaie”.

Amnesty arată cu degetul inclusiv interdicţia aplicată palestinienilor de către autorităţile israeliene, care împiedică punerea în practică a proiectelor de îmbunătăţire şi dezvoltare a reţelei de apă potabilă în teritoriile ocupate. Sunt aduse şi exemple. În 1997 de pildă, crearea unei staţii de epurare finanţată cu bani din Germania şi destinată palestinienilor care locuiesc în apropierea aşezării evreieşti Ariel din Cisiordania, a fost întârziată de autorităţile israeliene. Motivul? Permanenta contaminare a comunelor palestiniene cu apă reziduală provenită de la aşezarea evreiască Ariel. Amnesty solicită Israelului să nu uite de “reponsabilităţile care îi revin în calitate de ocupant” şi să permită accesul palestinienilor la surse de apă potabilă.

Satana din Est octombrie 12, 2009

Marile linii ale unei noi politici externe israeliene: Surpriza lui Lieberman
Editorial de Marc Henry în Le Figaro:

Avigdor Liebermen se declară gata să spargă un tabu al diplomaţiei israeliene. Zgomotosul ministru al afacerilor externe, într-un document confidenţial dezvăluit joi, propune nici mai mult nici mai puţin de a slăbi alianţa cu marele aliat american, fundament al întregii politici externe astatului evreu de mai multe decenii.

Această „revoluţie” nu lasă nimic la întâmplare. Ea survine într-un moment în care Barack Obama este în poziţie de slăbiciune.Un alt ministru, Benyamin Ben Eliezer, membru al cabinetului de securitate, nu ezită să afirme că preşedintele american „înoată în ceaţă” într-un moment în care George Mitchell, emisarul său special, întreprinde, fără mari speranţe, un nou turneu în regiune.

„Statele Unite sunt fără nici o îndoială cei mai buni prieteni ai Israelului în lume, dar dependenţa noastră exclusivă faţă de ele nu este sănătoasă pentru nici una din părţi. (…) Statele Unite şi Israelul trebuie să constituie coaliţii cu alte ţări”, preconizează raportul intitulat „Marile linii ale unei noi politici externe israeliene”. Avigdor Lieberman a dat el însuşi exemplul. După ce a fost pus pe tuşă de americani şi de majoritatea europenilor ca reacţie la declaraţiile sale considerate anti-arabe, şeful grupării Israel Beitenou, un partid ultranaţionalist, a sporit în ultimele luni vizitele în America Latină şi în Africa, „două continente multă vreme neglijate”.

Pentru a transmite acest mesaj, Avigdor Lieberman îi dă o tentă de bunăvoinţă.”Ceea ce vrem noi este să facilităm viaţa americanilor care sunt confruntaţi cu numeroase probleme în Coreea de Nord, în Afganistan, în Pakistan, În Iran, în Irak, în timp ce, în ceea ce ne priveşte, trebuie să învăţăm să nu mai avem tot timpul nevoie de americani”, a explicat şeful diplomaţiei.

În continuare, documentul deplânge faptul că ministerul israelian al afacerilor externe a devenit „ministerul afacerilor palestiniene”. „Este de neconceput ca relaţiile noastre noastre cu Statele Unite să fie centrate numai pe chestiunea palestiniană, în timp ce sunt alte dosare, cum sunt securitatea regională, lupta contra terorismului”, deplânge raportul. El respinge de asemenea de la bun început orice tentativă de a fixa un calendar pentru a ajunge la un acord final cu palestinienii, în timp ce Barack Obama vroia să încheie negocierile referitoare la un stat palestinian în următorii doi ani.

Avigdor Lierman propune ca părţile să se mulţumească cu un simplu „acord interimar” şi să fie lăsate deoparte „pentru o lungă perioadă de timp” problemele „dificile şi emoţionale”, ca viitorul Ierusalimului sau coloniile israeliene. Un scenariu pe care palestinienii nu au nici o şansă să îl accepte.

O altă necunoscută de amploare: Avigdor Lieberman sugerează o oarecare distanţare de Statele Unite fără a preciza care este strategia de rezervă în caz de eşec al tentativelor de apropiere cu alte ţări. Singura certitudine: pentru moment, rari sunt cei care par dispuşi să se prezinte voluntari pentru a sparge izolarea Israelului de la venirea la putere în primăvară a guvernului Netanyahu.