A fost criza financiară o schemă Ponzi? aprilie 29, 2010

Criza financiară izbucnită în 2008 poate fi asemănată cu o schemă Ponzi, o escrocherie financiară gen Madoff (sau FNI şi Caritas în variantă autohtonă), este concluzia, puţin şocantă poate, a economistului american Paul Krugman, laureat al premiului Nobel.

Schema frauduloasă Ponzi, după numele escrocului italian cu acelaşi nume de la începutul secolului trecut, presupune amăgirea investitorilor cu returnarea unor câştiguri rapide mult mai mari decât cele obişnuite de pe piaţă, dar care erau plătite nu din profituri obţinute real prin diverse investiţii ci chiar din banii aceloraşi investitori, cu condiţia ca numărul acestora să crească permanent. O astfel de „roată” este, fireşte, destinată eşecului, întrucat plăţile ce trebuie făcute investitorilor ajung la un moment dat să depăşească încasările.

Cum a funcţionat schema Ponzi în sistemul financiar? Expansiunea puternică a băncilor, care s-au întrecut în a acorda credite, a determinat o continuă apreciere a valorii activelor, principalul element de atracţie a investitorilor, care a ascuns astfel riscurile reale: unul dintre exemple este faptul că bula imobiliară a mascat riscul creditelor tip subprime din SUA. Mai devreme sau mai târziu, un astfel de balon se va desumfla, la fel ca într-o schemă Ponzi, şi totul se va prăbuşi.

De fapt, chiar Bob Shille, în celebra carte „Irrational Exuberance” a subliniat că un balon (bubble) este, de fapt, o schemă Ponzi, care nu necesită un act de fraudă deliberat însă are aceleaşi consecinţe.

Ce s-a întâmplat în perioada dintre 1980 şi 2008? În locul unui sistem financiar în care profiturile au fost realizate în lipsa competiţiei, a apărut un sistem în care profiturile s-au creat prin dezinformare şi percepţii greşite.

Inovaţia financiară a creat active, în special obligaţiuni garantate cu active (asset-backed securities), care au fost considerate multă vreme, în mod gresiv, ca fiind sigure şi evaluate ca atare. Astfel a operat sistemul financiar: s-a împrumutat ieftin pe baza respectivelor obligaţiuni considerate sigure şi a investit câştigurile în active care păreau să aducă randamente ridicate, ceea ce nu se întâmpla în realitate. Aşadar o uriaşă, neintenţionată (chiar dacă nu în intregime, totuşi) schemă Ponzi, care în final a clacat. Iar fără o reformă radicală, se va întâmpla din nou, consideră Krugman.

Acesta face şi o asociere cu problema pesos-ului mexican din anii 70, când respectiva monedă avea un curs fix faţă de dolar, însă dobânda titlurilor de stat mexicane era mult mai mare decât a celor americane, întrucât investitorii considerau că există un risc de depreciere, cu toate că probabilitatea era destul de redusă.

Astfel că investitorii puteau obţine uşor câştiguri aparent sigure: împrumutau dolari cu dobânzi mici, îi schimbau în pesos şi cumpărau obligaţiuni mexicane. La scadenţă, încasau profitul în pesos, îl schimbau în dolari la aceeaşi valoare, cursul fiind fix, şi astfel obţineau un profit garantat.

Cu toate acestea, la un moment dat moneda mexicană a fost lăsată sa floteze liber faţă de dolar şi a urmat o inevitabilă depreciere.

Cu focuri de artificii aprilie 26, 2010

I: De ce nu serbeaza francezii nimic cu focuri de artificii?
R: Pentru ca s-ar preda toti!

Yes, of course, mister President! aprilie 26, 2010

Ia şi scrie acolo, Boc, cum îţi spun eu. Vreau 3 oameni numiţi de mine direct în CSM, Consiliul Superior al Magistraturii, ca să înţelegi şi tu despre ce vorbesc, da? Vreau să scrie negru pe alb în Constituţie că dacă revoci şi numeşti un nou ministru trebuie să mă întrebi mai întâi pe mine dacă sunt de acord, să nu mai păţesc ca pe vremea lui Tăriceanu când îşi punea ce miniştri voia el. De acord?

De acord, domnu preşedinte, dar eu oricum i-am pus doar pe cei pe care mi i-aţi dat dumneavoastră pe listă… Da, Emile, dar tu azi eşti, mâine cine ştie. Nu vreau să mai am surprize cu vreunul pe care-l pun prim ministru şi după aia şi-o ia în cap.

Aşa… Mai vreau să nu pot fi suspendat de Parlament, să fie clar scris acolo, decât dacă e de acord şi Curtea. Cu ăştia de la Curte, Curtea Constituţională, ca să înţelegi şi tu despre ce vorbesc, mă descurc eu. M-am descurcat eu cu mogulii, ai văzut doar ce i-am ciuruit, n-o să mă descurc cu nouă boşorogi? Sigur, dom preşedinte, boşorogi, că altfel nici nu pot să le zic nici eu, dacă aşa le ziceţi dumneavoastră, să trăiţi!

A, să nu uit, bagă acolo la suspendare, dacă Doamne fereşte se-ntâmplă, să fie clar că intermaru n-are voie să schimbe guvernul. Şi să nu te pună dracu să te-atingi de articolul ăla care îmi dă voie să numesc ce premier vreau eu, indiferent ce majoritate se face în Parlament. Da, dar ştiţi, acolo, articolul ală e cam ambiguu, ca să mă exprim aşa, mai elevat, cum îi place lu domnu Patapievici. Adică tot cu scandal, ca şi până acum? Da, cu scandal Bocule, cu scandal, că doar nu vrei să mă plictisesc pe-aici pe la Cotroceni.

Să trăiţi, cu scandal să fie, domnu preşedinte, cu scandal! Buun…. Şi la chestia aia cu numărul de parlamentari şi cu unicameralul rămâne cum a zis poporul. 300, maxim. Maxim, am zis! Şi o singură cameră. Camera Reprezentanţilor să-i zici, aşa ca la licuriciu ăla mare, să vadă şi el că ne ţinem de cuvânt cu parteneriatul ăla strategic. El ne-a dat scut noi le luăm numele de la cameră. Yes, of course, mister President!

Salutul Românesc vs. Salutul Frantuzesc aprilie 23, 2010

ooohh da … marele popor francez:

Legea educatiei marinaresti aprilie 12, 2010

PNL îşi va exercita dreptul de a ataca la Curtea Constituţională legea educaţiei abia aprobată de Guvern în cazul în care va constata că are elemente de neconstituţionalitate, a anunţat, luni, vicepreşedintele Mihai Voicu. Parlamentarii liberali vor stabili în această după-amiază strategia partidului pentru dezbaterea Legii educaţiei,

“Astăzi, în cadrul şedinţei grupurilor parlamentare reunite, PNL îşi va elabora strategia parlamentară pentru dezbaterea legii educaţiei, care înţelegem că a fost aprobată azi de Guvern şi faţă de care ne-am exprimat punctul de vedere şi în cadrul moţiunii simple depuse la Senat săptămâna trecută, dar pe care îl vom sublinia şi în cursul dezbaterii parlamentare care va urma”, a spus Voicu.

Vicepreşedintele liberal a precizat că, dacă există elemente de neconstituţionalitate, PNL îşi va exercita dreptul de a reclama legea la CCR.

“Dacă există elemente de neconstituţionalitate, vor exercita acest drept, însă până atunci vom participa activ şi în cadrul comisiilor şi în plen, cu amendamente, cu susţinerea poziţiei noastre şi vom vedea după ce se vor termina dezbaterile parlamentare care este situaţia constituţională a legii”, a spus Mihai Voicu.

El a acuzat “lipsa unui dialog şi încălcarea legii cu privire la durata dezbaterii publice pe care ar fi trebuit să o aibă această lege”.

Guvernul a aprobat, luni, proiectul legii educaţiei naţionale, urmând ca documentul să fie transmis în Parlament spre dezbatere în regim de urgenţă.

Principalele modificări propuse prin proiectul de lege vizează introducerea obligativităţii învăţământului până la vârsta de 16 ani şi a claselor pregătitoare, dar şi introducerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial.

Udrea: “Ţara asta are nevoie de o dictatură luminată” aprilie 1, 2010

Ministrul Dezvoltării şi Turismului Elena Udrea a afirmat, miercuri, într-o emisiune televizată, că România mai are nevoie “de o dictatură luminată”, în contextul unei discuţii despre înţelegerile dintre fostele state comuniste pentru promovarea reciprocă a turismului.

“Atunci nu era o piaţă liberă, acum este greu să mai semnezi la nivel de stat, de guverne, înţelegeri prin care turiştii să fie trimiţi forţat să-şi petreacă vacanţele în România”, a spus Elena Udrea, întrebată de moderatorul emisiunii Naşul dacă Ministerul Turismului nu mai poate încheia înţelegeri cu alte state ca să aducă turişti în România, aşa cum turiştii sovietici veneau înainte de Revoluţie în ţara noastră.
La sugestia moderatorului de a căuta o dictatură cu care să se încheie un astfel de acord, Elea Udrea a replicat: “O dictatură luminată, ştiţi, mai zic eu aşa, din când în când că ţara asta mai are nevoie de o dictatură luminată“.

Udrea a arătat că o ţară interesată de încheierea unui acord cu România este China, pentru a facilita accesul turiştilor chinezi în ţara noastră.